Poezii de Marius Robu, pagina 7
Colind
Învață-mă cum să respir
Când nu te am și noaptea vine,
De când m-am întâlnit cu tine
De mine tot mai mult mă mir!
Iubirea ca pe-o poezie
S-o-nvăț, deși credeam c-o știu;
De sărbători aș vrea să fiu
Colindu-ți din copilărie!
Și-n gându-ți cald să mă repeți
Mereu, spre a mă ține minte,
Ca să mă poți cânta fierbinte
Înfriguraților nămeți!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (24 noiembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drum de inimă de fată
Ți-am sărutat piciorul desculț și plin de praf,
Cu sufletul pe buze te-am încălțat sfios;
În pieptul tău de fată s-a petrecut un jaf,
Iar inima ți-a fost bătândă până jos.
Ți-am sărutat și părul în vânt ți-am și promis,
Cu sufletul pe buze, la suflet să te cer;
În mintea ta de fată s-a petrecut un vis
Iar inima ți-a fost bătândă pân' la cer.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tânăra toamnă și bătrânul domn
Din copacul timpului,
Des precum un secundar
Pică frunza gândului
Ce rămâne tot mai rar.
Bate pleoapa ochiului
Timpanul auzului,
Sub nasul mirosului
Geme gura gustului.
Toamna, care va să zică,
Timpul roade petrecute
Cioflăie o ziulică
Și le uită gustul iute.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (31 august 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viața ca un vis
Mi-am pierdut viața cu mine,
Încă de la început,
Și crezându-le divine,
Pe femei nu le-am avut.
Mi-am pierdut viața cu ele
Mai apoi, de supărare;
Nu-s reale cât sunt rele,
Nu-s de vis cât visătoare.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (13 iulie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu e
Fără tine totul era vis
Adormeam de cum se însera
Fără tine mă trezeam ucis
Fără tine Dumnezeu era.
Fără tine greu e timpul,
Fără tine totul greu e
Cerul, marea și nisipul
Fără tine Dumnezeu e.
Fără tine ce va mai urma
Fără tine cine poate ști
Cine suferința-mi va curma
Fără tine Dumnezeu va fi.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara care stă pe vine
Degeaba m-am trezit la fix,
Cu inspirația beton,
Căci mi-a-nghețat și pasta-n pix,
Pe vântul ăsta monoton.
M-am așteptat să văd pe-afară,
Un sân frumos, un decolteu,
Dar astăzi nicio domnișoară
Nu s-a-mbrăcat pe gustul meu.
Urăsc aceste zile-n care,
De la femei la domnișoare,
Sexul frumos de pe pământ,
Știe să facă numai vânt!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (15 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună primăvara
Anotimpul vostru a-nceput de-acum,
Sunteți mai frumoase decât v-am visat,
Ochii voștri fragezi ne zâmbesc în drum,
Trupurile voastre-ndeamnă la păcat,
Vi se întețește pasul, dragi femei,
Și vă-nmugurește sângele-n priviri,
Vi se nasc în minte și vă zburdă miei
Pe-al copilăriei câmp din amintiri.
Bună primăvara, creaturi sublime!
Vă presar în cale mii de ghiocei,
Să vă poarte pașii către înălțime,
Căci sub sfinții îngeri sunteți voi, Femei!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (1 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe degete
Dac-aș încerca-ntr-o noapte
Să număr stelele de pe cer
Pe degetele tale de la picioare,
Ce mi-ai face să nu mă-ncurc?
Și, dacă m-aș încurca
Și ți-aș săruta fiecare deget,
Nu-i așa că ți-ai dori și tu
Ca universul să fie infinit?...
Și stelele să fie cât mai multe,
Și degetele să ți se-nmulțească,
Să poată gura mea să le sărute;
Cam câte degete ai vrea să-ți crească?...
Să nu mai pot să număr într-o noapte
Și să m-apuce ziua numărând
La degete, la buze, la șoapte și la guri;
Și-n loc de somn, spre ziuă, tu însăți să mă furi
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (7 ianuarie 1998)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colțul iubirii
Bate vântul visurile mele,
Fluierând o doină-n orice os,
Chiar dacă sunt ude și sunt grele,
Oasele de vise plâng duios.
Zori de zori îmi scapătă credința,
Despre ce nu știu ce să mai scriu
Și m-acomodez cu neființa
De parc-aș fi fost vreodată viu.
Reacționez la nepăsare
Tot mai rar și parcă tot mai stins;
Prea puțin iubirea mă mai doare,
Peste rănile-i de când a nins.
Bate vântul, primăvara vine
Și bandajul alb se va-nverzi,
Greieri leneși, harnice albine
Laolaltă mă vor asurzi.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (24 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căderea din cireșul din Grădină
Îmbătrânim, femeie, și suntem tot copii,
Împătimiți de jocul ce se numește viață,
Și care va rămâne în urmă-ne, să știi,
În timp ce noi, grăbito, schimba-ne-vom la față.
Îmbătrânim, femeie, și nu regret decât
Că ne-am jucat ca proștii, în loc să ne iubim;
Te-aș prijoni din visuri în brațe, întrucât
Ne-ntinerește jocul și noi îmbătrânim.
Coboară-te din pomul cireșelor ce-ți plac,
Visând că sub rochiță te vor privi spontan
Băieții pentru care simți fluturi în stomac,
În timp ce, nătărăii, bat mingea pe maidan.
Îmbătrânim, femeie, căzând, precum ți-am spus,
De sus în jos, tu, floare; eu, ram, de jos în sus.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (12 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Marius Robu, adresa este:
