Poezii de Marius Robu, pagina 9
Orgoliubire sau amorgoliu?
O femeie, când iubește,
Mută munții pentru cel
Care nu se ostenește
Nici c-o piatră de inel.
Un bărbat care iubește,
Mută munții pentru cea
Care nu se ostenește
Nici c-o piatră-n el să dea.
Doi orgolioși din fire,
Dau cu pietre și noroi,
Într-un munte de iubire.
Sigur că nu suntem noi!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (8 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cucerirea spațiului
Într-un sat,
Fiecare casă e un templu,
Fiecare familie.
Pământul e dedesubt,
Cerul, deasupra.
La mine, la bloc,
Vecina de la etajul 4 e pământul,
Cea de la etajul 5 e cerul;
Și gata.
Dacă mai continuăm așa,
Doamne ferește,
Vom ajunge la biserică,
Duminica, Sâmbăta
Și-n alte zile sfinte,
Programatic.
Va exista o clădire de biserici,
Așa cum există clădiri de birouri.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (20 iunie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Armistițiu
Sunt obosit ca moartea pe vreme de război,
Și-aș vrea să fie pace măcar o săptămână,
Să ne-ntâlnim pe câmpul de luptă dintre noi,
Cu zâmbetul pe buze, cu sufletul arvună,
Tu să-mi întinzi o pușcă, eu să-ți întind o mână,
Ca să ne dăm iubirea și timpul înapoi.
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (2003)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu n-am spre cine
Tu vei veni sau vei pleca
Eu n-am la cine să mă duc,
Vei coborî sau vei urca
Eu n-am spre cine să mai urc.
El se va trece sau va sta
Eu n-am spre cine să mă trec,
Va blestema sau va ierta
Eu n-am pe cine să petrec.
Tu, el, această lume poate
Schimba-se-va pe rând în toate,
Puțin, puțin mai mult sau toată
Eu nicăieri și niciodată.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Promoție de post
Suntem în postul mare,
Dar eu îl țin mai mic:
Mi-am dat o dezlegare
La tot și la nimic.
Mi-am cumpărat iertarea
Când nu s-a căutat;
Să vină Sărbătoarea,
Eu n-am niciun păcat!
Spunea, pe vremuri, mama
Că omul gospodar
Nu dă cu gloata iama
Și-și face iarna car...
Nu vă mai spun ce zise
Și tata, ca bărbat;
Promoția de vise
Deja s-a terminat.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (20 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea bărbatului pe-nțelesul oarecui
Te mint că te iubesc, din răzbunare;
Vreau să mă simt iubit, nu să iubesc,
În vorba-mi să te crezi mereu mai mare,
În suflet niciun loc să nu-ți găsesc!
Să nu te pierd și nici să nu te am,
E tot ce pot din tot ce mai voiesc;
Să mă iubești la fel cum te iubeam
Când mă iubeai la fel cum te iubesc!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (30 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secret
Mai ai o vorbă cui să spui
Când ai părinți, copii, soție,
Când ai rămas al nimănui,
Spune-ți o vorbă numai ție.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca pasărea (Unei păsări)
- Ce-ai, pasăre, de țipi în zbor?
Ți-o fi fiind și ție dor,
Ți-o fi de cuib, ți-o fi de pui
Sau ai rămas a nimănui?
- Mie mi-e dor numai de zbor,
Zise măiastra către mine,
Iar dacă zbor, țip și mi-e bine;
Ție, pe-acolo, cum îți vine?
- Ce-i drept, în loc de zbor mi-e dor,
Dar când mi-e dor, fac tot ca tine.
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (5 septembrie 2003)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sticletele
Păsările colorate
Pleacă-n țări îndepărtate;
Cele-nchise la culoare
Știu că iarna-i trecătoare.
Trag perdeaua dintr-o dată:
La cotețul cu slănină
Și cu tobă afumată;
Văd o pasăre divină.
Tata spune că-i sticlete,
Și că trebuie gonit,
Mama, pe un ton șoptit
Povestește pe-ndelete
Că-i pasărea cerului,
Și, din ce-i dat omului,
Că-i, să-i dea din partea lui,
Dat, cât primăvară nu-i!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (26 noiembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Avanpremieră la colind
Ca un poet pe gânduri vreau să stea
Vremea ce-ți trece, neperechea mea;
Să nu te mai gândești că s-ar putea
Să-ți fiu ce poate altul ar mai vrea.
Gelos din fire, timpul m-a simțit,
Pe sub mustață veșnic mi-a zâmbit;
- Iubita mea, ți-am spus puțin grăbit,
Pentru colinde nu m-am pregătit!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (23 noiembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Marius Robu, adresa este:
