Poezii de Mihaela Banu, pagina 20
Între naștere și moarte
Între naștere și moarte,
Treci o creastă-nșelătoare.
Firul vieții-n zeci se-mparte.
Urci poteci năucitoare.
Dinspre râpele abrupte
Până-n steiuri de visare,
Trebuie să-nvingi punți rupte,
Sub ochi grei de nepăsare.
Printre temeri și speranțe,
Pe-aripi tandre de iubire,
Te strecori printre uzanțe
Și-a păcatului pornire.
Peste floarea tinereții
Ai pășit într-o clipită.
Te-au avertizat poeții:
Viața-ți fi-va jefuită!
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu (25 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întreabă dorul meu de tine
Întreabă dorul meu de tine.
Sărutul meu e istovit,
Că din visare nu-și revine,
Din clipa când m-ai părăsit.
În mintea mea, idei ciudate
Din amintiri te zămislesc.
Prin lacrimile-mi tremurate,
Abia de chipu-ți deslușesc.
Cum parcă m-a-ngrozit tăcerea
Aș vrea pe nume să te strig,
Dar depărtarea de-ți e vrerea,
Mă-nvăluie năpraznic frig.
Când gându-mi bate-n uși închise,
Zdrelindu-mi zilele în timp,
Pe-altarul sufletelor ninse
Am mai jertfit un anotimp.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îți amintești ?!
Îți amintești, tu, din copilărie,
Când toate ne uimeau fără-ncetare,
De-acel "de ce?!", ca un clișeu zănatic,
Tot repetat pân' la epuizare?!
Îți amintești de basmele prunciei,
Citite de a mamei blândă gură,
Dând povestirii mii de înțelesuri,
Doar de priveai a ei căutătură?!
Îți amintești că n-aveam nicio grijă
Și era cer senin din zare-n zare,
Iar noi, de dimineață până seara,
Hălăduiam prin foi de-abecedare?!
Vechi amintiri, de ștersu-le-a uitarea
Le-om retrăi în viitor cu toții,
Cu suflet zâmbitor și glasul dulce,
Vom desluși noi sensuri cu nepoții.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc orice picur ...
Iubesc orice picur, risipă de cer,
Ce curge spre mine cu pasul stingher.
Mănunchi de șiroaie-mpletite-n fuior
Stingând cu stopi tainici frântura de dor,
La care mai sper.
Prelins lin pe trupu-mi și-n suflet ajuns,
Iubesc orice picur, al bolții răspuns,
Ce cade de-a valma-ntre cer si pamânt,
Rostind parcă-n șoaptă un singur cuvânt,
Ce nu-i îndeajuns.
Și ploaia zurlie răzbește prin nori,
Culege în drumu-i cântări de viori.
Iubesc orice picur pe umeri prelins,
Ce-n păr diademe de perle mi-a prins,
Ca roua din flori.
Calzi picuri de ploaie prin vânturi răzbat,
Săruturi aștern peste sâni, apăsat.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubești ...
Iubești când ți-e sufletul mare
Purtat de talazuri pe creste,
Când scrii o nespusă poveste,
Pe floarea de mac și cicoare.
Iubești când ți-e glasul tărie
Iar ceru-i senin, fără umbre,
Când toate îți par vii, nu sumbre,
Iar drumul vieții, făclie.
Iubești când zărești prinsă-n ramuri,
Sub geamul tău, palida lună,
Când bolta și glia străbună,
Cu tine au fost și-ți sunt neamuri.
Iubești când întreaga ființă
Se-mbată-n parfumul de floare,
Nimicul îți pare splendoare,
Iar gândul nebun, chibzuintă.
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire de-o noapte...
Deschide fereastra încet, dragul meu,
În noaptea aceasta târzie!
Pe pervaz e un fluture, sufletul meu,
Ți-l trimit în dar numai ție.
Sufletului meu fă-i din palme căuș,
Încălzește-l, suflându-i iubire.
Tristețea din mine, ce are culcuș,
Să rămână pe veci amintire.
Pe aripi să-i pui pufuri moi de sărut,
Alintări și iubire de-o noapte.
Tresărind de plăcere, mi s-a părut
C-aștepta tremurând și-alte șoapte.
În zorii de zi să nu-l scapi din cauș
Să zboare în lumină departe.
Cu aripile lui firave, de pluș,
Se află-n pericol de moarte.
În noapte trimisu-ți-am gândul ștrengar,
Vesmântat în strai fin de himeră.
La ziuă și visu-mi murit-a-n zadar;
Viața fluturelui e efemeră...
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea noastră, tom cu multe file
Iubirea noastră, tom cu multe file,
Cu scoarțe prăfuite de rutină,
Se va sfârși sub fălci de ghilotină,-
A timpului strivit între feștile.
Ca dependentul vechi de cocaină,
Gustu-ți mi-e încă proaspăt în papile.
Ca Leonidas mor laTermopile,
Doar să te-alint în ritm de sonatină.
Din trandafirul buzelor m-adapă.
Sub mâini febrile trupul ți se frânge,
Când cânt frenetic Bach, pe orice clapă.
În tine-un demon însetat mai plânge.
Cu ultimul sărut, uitat pe pleoapă,
Un înger vama timpului va-nfrânge.
sonet de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea ...
Iubita mea-i ca apele de munte,
Ce-mi curg prin vene, răscolindu-mi trupul,
Făcând din inima-mi o nouă punte,
Pe care n-ar putea s-o sfarme timpul.
Iubita mea-i ca valuri unduinde,
Ce-mi intră-n suflet și pe veci ne leagă.
Și știu că în vâltoarea ei m-o prinde,
Nimeni, nicicând de-acolo să mă tragă!
Iubita mea-i izvor de apă vie,
Din care numai sufletu-mi se-adapă.
Cântă-mi șoptit măiastra-ți melodie,
Sfințind în mine fiecare clapă!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea din vise ...
Un dor nebun mă-mbie s-alerg în drumul tău.
Iubita mea din vise, nu o să-ți pară rău!
Cu ochii ca smaraldul și chipul tău angelic,
Ți-aș săruta și glezna și-obrazul feciorelnic.
Și de-aș călca pământul, pășind pe urma ta,
Aș face-o cu sfială și-n veci te-aș alinta.
Privind pierdut în ochii-ți, mă tot afund în ei.
Păru-ți bălai, iubito, are parfum de tei.
Mijlocul ca de viespe, l-am strâns cu al meu braț.
Ți-oi da acum arvună săruturi cu nesaț...
Pe sânul tău pun capul; miroase-a busuioc
Nu pot să mânii soarta că n-am avut noroc.
Îți mângâi tandru părul revărsat din agrafă.
Peceți îi pun, săruturi, în puful de la ceafă.
Buzele tale roșii pe loc s-au dăruit.
Vezi, nu era nevoie de prea mult stăruit!
Și tu ai prins de veste de la întâia clipă,
Că dragostea-și întinde, pe noi, a ei aripă...
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubito, vine toamna! ...
Iubito, vine toamna peste noi!
Veștede frunze-ți cad pe umeri goi.
Grădinile, în strai multicolor,
Stau la priveghiul rozelor ce mor.
Copacii, își iau cerul ca reper,
Văzând că frunzele în zare pier.
Vântul sfâșie timpul pe-un cadran.
Ploaia-i susține ritmul pe-un olan.
Iubito, vine toamna peste parc!
Vârtej de frunze zboară ca din arc.
Pe lângă noi, perechi de pași grăbiți
Fac un duet cu alții târșâiți.
Ne bucurăm de ploi, de soare, vânt,
Fără să le-ntinăm cu un cuvânt.
De-ți pare-a fi un simplu paradox,
Ajuns-a toamna-n zi de echinox.
Iubito, vine toamna peste burg!
De-a valma clipele-n neant se scurg.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Mihaela Banu, adresa este:
