Mihaela Banu

Nem tudom!

Dacă te afli-n maghiarime,
Plimbându-te ca orice om,
Orice-ntrebare de vei pune,
Te vei lovi de-un: nem tudom!

De pildă, într-o librărie,
Cerând pe româneaşte-un tom,
Vei fi întâmpinat cu-acelaşi
Răspuns concis ca: nem tudom!

Te-ai rătăcit, ceri informaţii,
Neliniştit că eşti în pom;
Pe cine-oi întreba-ţi răspunde
Cu lapidarul: nem tudom!

Ai vrea să vizitezi muzee,
Dar parcă eşti diformul gnom,
Când ceri timid să-ţi spună unde-s,
Eşti repezit c-un: nem tudom!

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două mere ...

Două mere-ntr-o livadă
De abia pot să se vadă.
Unul şade către soare
Rumen, ca o fată mare.
Unul mai la umbră şade,
Crezând că aşa nu cade.
Şi încep cam fără vlagă,
Mai pe bune, mai în şagă,
Să se certe, să se-mpungă,
Cât a fost vara de lungă.
Până-n coş să le culeagă,
Jurai că sunt într-o doagă.
O mlădiţă, ca iscoadă,
Asculta a lor tiradă,
Mirată peste măsură
Cum dau merele din gură.
Şi din sfadă-n altă sfadă
S-a ajuns la busculadă
Toamna, când grăbit, ţăranul,
Le-a scuturat cu toptanul.

[...] Citeşte tot

fabulă de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul prostului fudul

Mi-e teamă de prostul fudul,
Ce-aruncă o piatră în lac.
Nici omu-nţelept nu-i destul,
S-o tragă la mal ca pe-un fleac.

De-l cheamă Ion, Fritz, Abdul,
Se-nfoaie de zici că-i gânsac.
Mi-e teamă de prostul fudul,
Ce-aruncă o piatră în lac.

E sigur, tenace, credul.
Idei fixe are-n dovleac.
De specia asta-s sătul,
Că-mpuie ca orice gândac.
Mi-e teamă de prostul fudul.

rondel de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă-amăgesc precum poeţii...

Mă-amăgesc precum poetii,-
Dulcele sărut al vieţii
Sorb.
Pe al tău trup luciferic,
Rătăcesc prin întuneric
Orb.
Sărutări redeşteptate,
De pe buzele-ţi uscate,
Sorb.
Gura mea pe al tău sân,
Nu te-mbună şi dau în
Morb.
Chiar în clipa învierii,
Cupa plină a durerii
Sorb.
Zburând lin, peste himere,
Se strecoară în tăcere
Corb.

poezie de Mihaela Banu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O ultimă-ncercare

În vara răscolită de mutaţii,
Încă mai sper să-mi prind o rază-n plete.
Căldura ei, încet, să mă desfete,
Să evadez dintre umbroase spaţii.

Şi alergând sub streaşini de pădure,
Urma să-mi pierd, sub despletite ramuri,
Mă tot smucesc din nevăzute hamuri,
Ce m-au legat de vremile obscure.

Pe-a libertăţii muchie firavă,
Pas după pas, voi împleti cărare,
Trecând hotarul dintre hău şi slavă,

Fie şi pentru-o ultimă-ncercare,
De-a îndrepta o lume greu bolnavă,
Împotrivindu-mă cu-nverşunare.

sonet de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şurubul şi piuliţa

Un şurub şi-o piuliţă,
Stând de vorbă pe-o poliţă,
Conversaţia se mută
Pe-o idee absolută.
Ea îi spuse că-n iubire,
Nu-i de-ajuns o potrivire;
Se cere fidelitate
Pentru a ta jumătate.
Dar văzând cum el, ca naiba,
Nu vorbea, doar privea şaiba,-
Tipa aia slăbănoagă
Care nu-i femeie-ntreagă,-
Că-i trimite şi bezele
Şi-un buchet de floricele;
Stând pe gânduri, piuliţa,
Mustăcind ca diavoliţa,
Căuta să-l pedepsească,
Măcar să se răcorească.
A-ncercat cu un bomfaier,
Dar părându-i că e fraier,

[...] Citeşte tot

fabulă de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frivolitatea gladiolei

Un crin imperial, stând în grădină,
S-a-ndrăgostit de-o zveltă gladiolă
Ce-i arunca ocheade lungi, frivolă,
De i se-ntipărise pe retină.

Dar ea privea cu drag şi stânjenelul,
Cu care-avea asemănări destule
Şi-acelaşi ADN-nscris în celule;
Deunăzi primise chiar inelul...

Şi astăzi stânjenelul, mâine crinul,
Tot cochetând, frumoasa gladiolă,
Sălta în cinstea lor câte-o corolă,
Bând când cu unul, când cu altul vinul.

Un tradafir cu spinii la vedere
Ce-i urmărea purtarea de departe,
Sigur fiind că el dreptatea-mparte,
Şoptea secretu-i cu-orice adiere.

[...] Citeşte tot

fabulă de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe lângă Copy fără Paste ( După Pe lângă plopii fără soţ de Mihai Eminescu)

Pe lângă Copy fără Paste,
Ades am navigat.
Aveai un status de bun Taste,
Dar nu ţi l-am furat!

Mă uit la poza ta de-ăst an?!...
Nu pari bătrân, nici şchiop,
Ci mai degrabă-arată ca-n
Adobe Photoshop.

La Windows-ul ce strălucea,
Cu ochi plini de eres
Priveam, că poate te-aducea,
Să te văd "face to face".

Pe mail atât am aşteptat,
Mai mult decât de-ajuns,
Biletul de amor printat,
Dar tu stai pe "ascuns"

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

13 bis ...

Se-anunţ-o dimineaţă ca oricare.
Privesc vazduhu-adulmecând în tihnă.
Poştaşul are-n tolbă o scrisoare;
Când o deschid, îmi piere-a mea odihnă.
Cu slova lor, cuvintele mă cheamă.
Lacomă sorb, cu buze moi, nectarul.
În piept se zbate-un fluture a teamă.
Iubirii mele-i creşte-ncet vlăstarul.
Mă-ntreb de ce norocu-acum mă-mbie,
Ce am făcut să merit toate-aceste?!
Cine şi-a pus inima pe-o tipsie
Şi mi-o trimite, de iubire veste?!
Prin faţa ochilor mi se perindă
Întreaga-mi viaţă, searbădă şi fadă.
Imaginea-mi răsfrântă în oglindă,
Nu lasă norii vieţii să se vadă.
Cine e cel ce-mi pune la picioare,
Iubirea ce-am visat-o toată viaţa?!
Ce-mi picură în suflet alinare,
Ce îmi înseninează dimineaţa?!

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A curs un veac

A curs un veac de când un cronicar,
A încrustat isprăvi cu-a lui cerneală,
Şi le-a ascuns în cazna vesperală,
Sperând să le găsească-un muritor.

Stă surghiunit într-un ungher de pod,
Scriind doar la lumina din lucarnă,
Ca adevarul de minciuni să-l cearnă
Scăpându-l de al vremii eşafod.

Cât scârtâie peniţa pe-albe foi,
Păianjenul îi ţine companie
Şi-o bufniţă ce stă pe veresie,
Într-o firidă-n grinda dinapoi.

Răzbesc timid lumini de felinar,
În noaptea zvârcolindu-se-n tenebre
Şi orele, trosnind ca vechi vertebre,
Măsoară viaţa unui cărturar.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!