Poezii de Mihai Leonte, pagina 19
Îndemnuri
Zburați cocori sub cerul nesfârșit,
Aripile voastre largi stindarde,
Nu vă limitați în infinit,
Iar tu nu înceta, creează barde.
Alergați miei pe câmpul de smarald
Dansați fără nici o regulă precisă,
Ascundeți-vă în al vântului fald,
Da pruncule, calea ți-e deschisă.
Curgi râule în plină libertate,
Nu te opri în cale-ți sfios,
În unde e atâta puritate,
Și-n fiecare val un cântec sănătos.
Crești mugur de stejar,
Avântă-te semeț spre cer,
Desfă-ți coroana hoinar,
Și fii al codrului străjer.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndepărtează-te!
Nu mai reveni! Tăcerea îndelungă
Și gândurile tale absolute, reci
M-au înveninat ca să-mi ajungă
De-acu-nainte secole întregi.
Iubeam în tine surâsul, tinerețea,
Expansivitatea prea copilărească
Nevinovăția falsă îmbinată cu suplețea,
Oricine era îndemnat să te iubească.
Dispari, imaginea frumos creată
De mult, din suflet tu mi-ai dispărut,
Din inimă fiindu-mi dislocată,
Definitiv de tine eu m-am rupt.
A reveni în sufletu-mi la loc,
Pășind cu-ncrederea de altădată
Nu cred că vei găsi vreun loc
Inima fiindu-mi la ora asta ocupată.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
INTARITURI
Dureri m-apasă
Să mă las învins?
De ele nu-mi pasă
Sunt sătul de plâns.
Ai gândurilor armurieri,
Scoate-ți flinte, spade
Să distrug unele temeri,
Să vedem cum îmi șade?
Voi paznici de idei
Întăriți-mi inima, gândirea,
Căci nu pot fără temei
Să-mi spulber fericirea.
Dar oare pot cum vreau
Să mențin această idee
S-o rețin și să n-o dau
Cu ce s-o închid?
Cu care cheie?
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
INTR-O ZI...
Voi muri extrem de fericit
Dacă voi ști că cineva,
Fiind dincoace de mormânt
Va mai privi la crucea mea.
Da, muritorule de rând
Am fost cândva și eu un om,
Prin viață am trecut cântând
Sădind ici acolo câte un pom.
Uită-te în jurul tău
Și fă ce crezi că-i bine,
Căci plină e lumea de rău
Doar ce e bun rămâne.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebări... (acrostih)
Limpezi ochi căprui, voi oare,
Etern mă veți stăpâni ca și atunci?
Ori veți uita, căci simplu e-n uitare
Nuanța cam neclară s-o arunci.
Tu vei turna în imprecise forme,
Evazive poate, ca orice idee neclară
Mândria ta de valențe enorme,
Însă înaltă, victorioasă, sprințară.
Hotărăște-mi odată soarta stingheră,
Aruncă lațul îndoielilor de gâtul meu
Instabilă-mi inima, acum voiajeră,
Las-o să hoinărească mereu.
acrostih de Mihai Leonte (mai 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrepătrundere
Mi-ai pătruns în suflet,
Iubita mea, plăcut fior
Te înconjor
Tu ești ceva înălțător
Un nou impuls de viață poate,
De departe gândurile-mi
Mai mult. Un vis stăruitor.
poezie de Mihai Leonte (9 noiembrie 1963)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
IPOSTAZĂ
Semeață de îți ridici privirea ta severă
Căutând să-i dai nuanțe cât mai dure
Și te preumbli cu gesturi prea mature
Nu vei putea vreodată să te simți lejeră.
În fața mea îți impui o autoritate
Pe care cauți să ți-o accentuezi
Totuși în puține ipostaze te limitezi
Pierzându-te în întuneric, nu în seninătate.
De aceea nu vei rămâne în posteritate
Nici nu-ți vei crea un nou tablou
Care să aibă o cât de mică claritate.
Eu ? Niciodată nu voi fi erou
De mică sau de mare popularitate
În suflet voi avea eternul nou.
15 octombrie 1965 Baia de Arieș
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubita mea
Iubita mea, m-ai îmbătat
Ca aroma vinului de Busuioacă,
Acum, cu dulce sărutat,
Alintă-mă și o să-mi treacă.
Ca vița fragedă m-ai încorsetat
Îmbrățișarea ta cum să nu-mi placă?
Când toate farmecele s-au dezlegat
La mine, iubirea să se-ntoarcă.
Iubita mea n-am obosit
Gândindu-mă la tine,
Dar mă simt mai fericit,
De viața clipele-mi sunt pline.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvorul nesecat
Din nesecatul tău izvor
Am băut și eu o cupă plină,
Astfel ca orice muritor
Am constatat că ești divină.
Setea nu mi-am potolit
Chiar numai cu o cupă mare,
Aș vrea izvorul infinit
Să-l am și în continuare.
Tu îmi dai doar câte o picătură
Rămânând astfel tot însetat,
Lasă-mă să beau încă o măsură
Din nectarul vieții fermecat.
Apoi întâmplă-se orice minune
Dacă se mai poate întâmpla,
Aș vrea să plec din astă lume
În suflet cu iubirea ta.
poezie de Mihai Leonte (19 ianuarie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
KOSAVA !
A nins cu frunze ruginite
Prefigurând al iernii vifor,
Dar printre florile ofilite
Natura crede în viitor.
Suflă vântul, bate, bate,
Prin ferestre acum sparte
Doamne, ce s-o întâmpla?
De-o mai ține tot așa.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Mihai Leonte, adresa este:
