Poezii de Mihai Leonte, pagina 26
STATUIA TA
Soției mele Ana LEONTE
Ți-am dăltuit statui în suflet
Acolo ai un sanctuar al tău
Piedestale cu un etern antet
Pe care le vei avea mereu.
Am adunat culori diverse
Din nesfârșitul curcubeu
Sa-ți fac tablouri imense
Să le descriu mi-e tare greu
Nu sunt poet că scriu un vers
Sau că iubesc acum la bătrânețe
N-am trecut destul prin univers
Mai am în suflet multă tinerețe.
În strângerea intensă de mână
Îți simt pulsația febrilă
Așteptând ca să rămână
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
SUNT DE VINA ?
Sunt de vină oare,
Că am venit pe lume,
În viața asta trecătoare,
Spune ursitoare, spune?
Când am venit se știe,
Am plâns neștiutor,
Nu știam că viața o să fie
Un cântec tulburător.
Copil fiind m-am bucurat
De tot ce era frumos,
Acum poate am uitat
De acel băiat timid, sfios.
Am crescut. Plecat în lume,
Să înfrunt urcușul vieții
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
SUNT SI EU...
Sunt și eu un punct pribeag,
Ca multe alte câte sunt,
Purtând același steag,
Al vieții pe pământ.
Când mă ascund sub cer,
Îmi trag plapumă de stele,
Cu Căi Lactee în eter,
Pierzându-mă prin ele.
Acest cearșaf foarte incert,
Cum îl vedem în aparență,
Noi nu-l percepem concret,
În necuprinsa lui esență.
Cerul nesfârșit îmi e acoperiș,
Încărcat de stele sau de nori,
Iarba verde îmi ține înveliș,
Asta, chiar de foarte multe ori.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Supremație
Omul? Un atom!
Nu dintr-o oarecare moleculă,
El transformă totul în nou,
Și zboară spre lună.
Piedici nu are în cale,
Pentru el totul se poate,
Viață mai lungă, din noapte,
El face o nesfârșită zi,
Căile din spații astrale,
Enigme nu vor mai fi.
Și pe toate în parte,
Cu asalt le va cuceri.
Apele transformă-n lumină,
Iar continentele pustii,
Vor deveni,
O înfloritoare grădină.
Viața ne va fi fericire,
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
TE VREAU
Dragei mele soții Ana LEONTE.
Draga mea te vreau
Zâmbind ca soarele,
Oglindit
În ape cristaline.
Argintul adunat
În părul tău
Și al meu,
Ne arată
Cât suntem
De bogați
Gânduri îndrăznețe,
Rachete spre vis,
Lansate-n tinerețe,
Le-am purtat cu greu,
Ani îndelungi
Și viața am învins.
24 noiembrie 2003
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate dorurile...
De câte ori revii în amintire
Imaginea unei fantome
Emani în suflet fericire
Și-n inimă iluzii uniforme.
Pierdute sunt acele clipe
Mai pot să sper eu în ceva?
Iar dragostea ce-avea să se înfiripe
Vreodată va reînvia?
Nu cred. Căci totul a trecut
E mult de atunci, nici nu mai știu
Ce-aș putea în ochi să-ți citesc
Disprețul, ura? Iubirea e târziu
Să-ncerc s-o reînnoiesc.
Toate dorurile stinse
Care-au fost doar niște vise
Le revăd din nou aprinse,
Înflorind în voi narcise.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
TORTE IMPLETITE
Ardeam în jarul de trandafiri
Ca două torțe împletite,
Pierzând ca niște năluciri
În spațiul viselor nesfârșite.
Descopeream în tine noi comori
În ziua de vară prea fierbinte,
Și te lăsam, spre mine să cobori,
Mângâindu-mă, așa cuminte!
Venea spre mine o dulce alinare
Trimițându-mă departe-n Paradis,
Unde vedeam numai izvoare
Ale iubirii în care ne-am cuprins.
Sfioasă apoi, cu buze fierbinți
Mă sărutai cu o nouă ardoare,
Nu ne numărăm printre sfinți
Îmi spuneai tu cu candoare.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uimiri
Acum, după ce ne-am cunoscut
Pentru mine altă lume nu există,
Căci cu tine viața a reînceput
Și din nou nu mi se pare tristă.
Cerul nesfârșit nu are nori
Ziua e cu soare, noaptea e cu stele,
Mă simt așa de bine iar în zori
Căci te am pe tine printre ele.
Văd în jurul meu doar flori
Sufletul mi-e plin de noi uimiri,
Inima-i cuprinsă de fiori
Scăldată-n miros de trandafiri.
poezie de Mihai Leonte (iunie 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbre
Ființe mistice, amăgitoare
Prin față mi se perindă,
Stau lângă masă în picioare,
Cu privirea fixată în grindă.
Filme cu desene animate
Privesc pe ecranul câmpiei,
M-acopăr de nostalgii uitate
Umbre frumoase ale copilăriei.
Zile frumoase, nopți înstelate
Vise de călătorii astrale
Se sfarmă în a inimii cetate
Fantome pur imaginare
Secvențe reale de viață,
Autentice fără sens relativ
Ies din minte la suprafață
Stafii ce mă fac emotiv.
poezie de Mihai Leonte (17 ianuarie 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde sunt?
Câte vise împreună am țesut,
Călătorind cu visul pe Pământ?
Câte clipe sublime au trecut,
La ora asta unde sunt?
Câte mărunțișuri am discutat?
Te credeam pur și simplu pe cuvânt,
Dar multe, multe s-au spulberat,
La ora asta unde sunt?
Câte șoapte secrete ți-am spus
Și toate-s spulberate-n vânt.
Câte omagii înalte ți-am adus,
La ora asta unde sunt?
Câte imaginare căi întrevedeam
Și câte ode și poeme îți făceam în gând,
Dar toate speranțele ce le aveam,
La ora asta unde sunt?
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte (20 ianuarie 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Mihai Leonte, adresa este: