Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Mihail Lermontov

Poezii de Mihail Lermontov

Îmi port pustiu prin noapte pasul

Îmi port pustiu prin noapte pasul meu
Pe drumul cu pietriș lucind la stele.
S-apleacă peste lume Dumnezeu
Și stau de vorbă stelele-ntre ele.

Solemn e cerul, minunat mereu!
Pământul doarme-n ceață azurie.
De ce mi-e sufletul atât de greu?
Aștept ceva? Păreri de rău să fie?

Păreri de rău? De ce? În van sânt toate!
Și de la viață ce-aș mai aștepta?
Vreau numai liniște și libertate.
S-adorm adânc, s-adorm, să pot uita!

Dar nu vreau somnul de mormânt să-mi fie!
Să dorm pe veci și totuși pieptul meu
Să fie încă plin de vlagă vie
Și să se-nalțe răsuflînd mereu.

[...] Citește tot

poezie clasică de Mihail Lermontov, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe Niprul furtunos

Pe Niprul furtunos, pe-o neagră stâncă,
Un tânăr arbore trăiește;
Nici zi, nici noapte vântul n-are-astâmpăr
Și fără milă-l chinuiește,
Îi smulge frunza, spre pământ l-abate,
Dar apelor să-l dea, nicicum nu poate.

Așa-i și omul trist lovit de soartă;
Deși dorințele-i sunt mute,
Sub lună singur mohorât își poartă
Ruinele vieții lui trecute;
Nădejdile-i silit să le gonească,
Iubind, să-i fie teamă să iubească!

poezie clasică de Mihail Lermontov, traducere de Victor Felea
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prin munții pustii de la nord, singuratic

Prin munții pustii de la nord, singuratic
Se-nalță un brad pe-un pripor;
Se leagănă-n vânt, ațipește; și fulgii
S-aștern și-l acopăr ușor.
Visează; și-n vis i se pare că vede
La sud cum se-nalță stingher,
Pe-o stâncă golașă, încinsă de soare,
Un mândru și trist palmier.

poezie clasică de Mihail Lermontov, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un vis

Zăceam, la ceasu-amiezii, într-o vale
Din Daghestan, în piept cu-o rană grea;
Și sângele cu picături domoale,
Din rana încă proaspătă curgea.

Jos pe nisip zăceam în nemișcare;
Stânci mari se-ngrămădeau în jurul meu
Și-nfierbântându-le, cumplitul soare
Mă dogorea; dar eu dormeam somn greu.

Visam; și-n vis vedeam o sărbătoare
Din țara mea și vii lumini lucind;
Femei frumoase-n păr cu câte-o floare
Vorbeau de mine, vesele, glumind.

Și numai una singură, deoparte,
În vorba celorlalte nu s-a prins;
Și sufletu-i întunecat de moarte
Era de-un trist și straniu vis cuprins.

[...] Citește tot

poezie celebră de Mihail Lermontov din Poezii (1959), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * * (La fel ca-n teatru scena lumii este)

La fel ca-n teatru scena lumii este.
Jucăm într-un balet fără de veste:
Când cineva ar vrea fierbinte
Să-și facă drum spre titluri mai propice,
Nu-i bai să-și obosească mintea -
De-ajuns piciorul să-și ridice.

poezie clasică de Mihail Lermontov, traducere de Ion Hadârcă
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Romanță

Pe-al mării țărm stă dârză o stâncă-ntunecată,
Pe fruntea ei, un trăsnet se abătuse-odată.
Și-a despicat-o-n două lăsând la mijloc cale
pe care spuma apei în clocot se prăvale.
Sunt două stânci străine, cum le-a lăsat furtuna.
Lungi crăpături arată c-au fost odată una.
La fel, pe noi bârfirea să ne despartă vreu
Și totuși, pentru tine, străin eu n-am să fiu.
Nu ne-ntâlnim. Iar dacă s-ar pomeni de mine
În fața ta, ai zice: "Cine-i acela? Cine?"
De-ai să hulești viața-mi cu tine, împletită,
Ai să-nțelegi că, astfel, tu însăți ești hulită.
Din amintiri- pe mine, simțirea mea-nfocată,
N-ai să le smulgi... Nici clipa trecută. Niciodată.

poezie clasică de Mihail Lermontov
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Când trece vântișorul

Când trece vântișorul prin auritul grâu,
Și-și leagănă verdeața pădurea răcoroasă,
Din umbra dulce-a frunzei sub cerul albăstriu
Voios îmi râde pruna cea dulce și gustoasă.
Ori când de sub o tufă, în dulcea primăvară,
În ceasul dimineții, în rumeneala serii
Prietenos privește frumoasa lăcrimioară,
Argintul viu scăldându-și în roua primăverii.
Când pârâiașul rece, scurgându-se prin vale,
Șoptind, mă acufundă în visuri și uitare,
Povești îmi povestește de pacea țării sale
De unde el pornește, cântând fără-ncetare.
Atunci mai încetează a mea neliniștire,
Speriată grija zboară din bietul piept al meu,
Atunci pricep că este în lume fericire,
Iar sus în cer albastru îl văd pe Dumnezeu.

poezie clasică de Mihail Lermontov
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

30 Iulie 1830 (Paris)

Un rege bun puteai să fii.
N-ai vrut. Și ți-a plăcut să crezi
Că poți poporu-n jug să-l ții.
Nu-i cunoșteai tu pe francezi!
Există judecată chiar
Și pentru țari pe-acest pământ;
Și-n timp ce alergai fugar
Coroana ți-a căzut, s-a frânt.

Cumplită luptă s-a încins!
Sub steagul libertății, duhul
Revoltei în popor s-a-ntins
Și-un singur glas umplu văzduhul.

Mult sânge la Paris a curs!
O, cum plăti-vei tu, tirane,
Curatul sânge care-a curs
Și-aceste jertfe mari, umane?

Când goarna-n cer va răsuna,

[...] Citește tot

poezie clasică de Mihail Lermontov din Poezii (1959), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trestia

Ședea pescarul tânăr
Pe mal de râu, cântând,
Și trestii fără număr
Se legănau în vânt.
Tăie cu o custură
O trestie din mal
Și-o duse-apoi la gură,
Suflând ca-ntr-un caval.
Iar trestia-nviată
A prins atunci puteri,
Șoptind cu glas de fată
Și glas de adieri.
"O, lasă-mă! Dă-mi pace! -
Zicea cântând cu-amar -
Mă chinui și nu-mi place,
Frumosule pescar.
O fată minunată
Am fost, la vremea mea,
De-o mașteră-ncuiată
Ca-ntr-o-nchisoare grea.

[...] Citește tot

poezie celebră de Mihail Lermontov din Poezii (1959), traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mie

Că n-o iubesc și n-o ador,
Așa mi-a spus cu nepăsare,
Vrând nesfârșitul să-l măsor
Și dragostei să-i pun hotare.

Disprețuindu-i măreția
O clipă doar, ea-mi dovedi
Că nu pot alunga robia
Ce sufletul mi-l copleși,

Că nimeni lanțul nu-mi doboară,
Că liniștea mi-e doar atât:
Un glas de heruvim ce zboară
Peste-un infern posomorât.

poezie clasică de Mihail Lermontov
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 3 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Mihail Lermontov, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Subiecte de interes

Fani pe Facebook