Poezii de Nicolae Matei, pagina 11
E ziua mea
Numai tu, iubită Toamnă,
Faci să tremure castanii,
Te-am ales, frumoasă Doamnă,
Anotimp ce-mi numeri anii.
Cu patimă și plin de dor
Am deschis ochii-întâia oară,
Mândria mamei de-un fecior
Și-a astrelor cu o... Fecioară.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu e cu noi!
Cât ai vrea să îi socoți
Numărând din doi în doi,
Plopii rămân fără soț,
Eminescu e cu noi!
Domol curge râul, ramul,
Neamu-i sătul de nevoi,
De-om învinge vântul, valul,
Eminescu e cu noi!
Codrul freamătă și plânge,
Lacrimile-i curg șiroi,
L-au tăiat și curge sânge,
Eminescu e cu noi!
Rar se mai aude bucium
Pe la stânele de oi,
Cânt-a jale și a zbucium,
Eminescu e cu noi!
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fântâna
Zace-n margini de răzoare învăluită-n mister
O fântână adormită, cumpăna-i spintecă-n cer,
N-a îngenuncheat-o timpul, n-a închis a ei pleoapă,
Din străfunduri izvorăște binecuvântata-i apă.
Stoarce vâna din adâncuri, tremură micuțul val,
Clipocirile-nfundate, prăvăliri ușoare-n mal
Se îngân în dulce șipot, se preling într-un fuior,
Cerul îi pictează pânza cu penelu-i mișcător.
Suie ciutura spre soare o comoară nestemată,
Setea-ncinsă-mi potolesc, mi-aplec gura în găleată,
Obrazul mi-l răcoresc și mă privesc în fântână,
Îmi văd chipul în oglindă, ceruri și pământ se-îngână.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fântâna
Zace-n margini de câmpie învăluită-n mister
O fântână adormită, cumpăna-i spintecă-n cer,
N-a îngenuncheat-o timpul, n-a închis a ei pleoapă,
Din străfunduri izvorăște binecuvântata apă.
Stoarce vâna din adâncuri, tremură micuțul val,
Clipocirele-nfundate, prăvăliri ușoare-n mal
Se adun în dulce șipot, se preling într-un fuior,
Cerul îi pictează pânza cu penelu-i mișcător.
Suie ciutura spre soare o comoară nestemată,
Setea-ncinsă-mi potolesc, îmi aplec gura-n găleată,
Obrazul mi-l răcoresc și mă privesc în fântână,
Îmi văd chipul în oglindă, ceruri și pământ se-ngână.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Firavele iubiri
Sub plapuma caldă a iernii grâul visează,
În firul plăpând firave iubiri germinează,
Să ningă!... Ninsoarea să cearnă făina din cer,
Să umple covata, să creasc-aluatul în ger.
Seve-amorțite mijesc în iubirea din pâine,
Speranțe se nasc și dospesc în ziua de mâine,
Nu-i pasă de frig, curaj prinde paiul, tot crește,
Iubește în taină, cu cei din jur se-nfrățește.
Sub scutul lui pașnic, în culcuș, ciocârlia
Iubiri îți revarsă, înflăcărată e glia,
Încinsă de dor își cheamă la cuib ciocârlanul,
Maci sângerează, îmbracă în purpură lanul.
Simt dorul năvalnic și valul plutirii în doi,
Brățara iubirii ne-am prins-o, ard macii din noi,
Un zâmbet șăgalnic ne-așterne spicul în cale,
Mi-am lipit mâna de arșița buzelor tale.
poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare de bujor
Râde-nflăcărat bujorul,
Ard iubirile nestinse,
În petalele încinse
Liniștit pâlpâie dorul.
Cu aripile destinse
Fluturii își opresc zborul,
Râde-nflăcărat bujorul,
Ard iubirile nestinse.
Fetele de dor cuprinse
Inimii deschid zăvorul,
Înfocat li-i obrăjorul,
În iubirlle aprinse
Râde-nflăcărat bujorul.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare de salcâm
Parfumul florii de salcâm
Purtat de vântul dimineții,
Trimis pe-al raiului tărâm
Se-nvăluie în mreaja vieții.
Mâhnirea n-o mai simt nicicum,
Mi-a alungat umbra tristeții
Parfumul florii de salcâm
Purtat de vântul dimineții.
Dulcea mireasmă-a frumuseții
Se-mprăștie pe-ntregul drum,
În spini se pun speranțe-acum,
Se pierde-n marginea uliții
Parfumul florii de salcâm.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de câmp
Toate florile din câmp, de pe văi, din poieniță,
Le-aș culege-ntr-un mănunchi și-aș face o coroniță
S-o așez pe fruntea-ți dragă, să-ți mângâi părul bălai,
Brațe moi să mă cuprindă, un sărut dulce să-mi dai.
Să ascult culcat în poală lin cum susură izvorul,
Pe-a lui undă străvezie să ne curgă-n vale dorul,
Păsări ciripind iubirea, frunza-n ramuri să foșnească,
Cu-adierile-i ușoare vântul să ne răcorească.
Soarele a obosit de a drumului povară,
În miresme dulci de tei seara peste noi coboară,
Sus pe boltă-ncet răsare steaua noastră călăuză,
Versu-mi saltă în iubire încântat de a mea muză.
poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori nemuritoare
Pe costișa unui mal singuraticele flori
Gingașe se oglindesc în a lacului splendoare,
Cu privirea lor senină înspre cerul fără nori
Frunțile își descrețesc îndreptându-le spre soare.
Veșnic păstrează în taină ale iubirii fiori,
Luptă și răzbat din greu prin coline, prin ponoare,
Pe costișa unui mal singuraticele flori
Gingașe se oglindesc în a lacului splendoare.
Soarele coboară-ncet înroșind întreaga zare,
Se-nchid ale lor petale supărate uneori
Că nu știm să prețuim florile nemuritoare,
Luna tremură pe lac, dorm în dulce alinare
Pe costișa unui mal singuraticele flori.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile grădinii mele
Florile grădinii mele
Se întrec în frumusețe,
Când mă uit cu drag la ele
Uit de necaz și tristețe.
Ghiocelul și zambila
Au făcut deschiderea,
Mă cuprinse de ei mila
Tremurând așijderea.
Apărură-apoi în scenă
Toporașii, vioreaua,
Au trecut marea problemă,
Îi cam speriase neaua.
Tufă-naltă și frunzoasă,
Cu aspect de mic copac,
Se-ncărcă, mândră, făloasă
Cu ciorchini de liliac.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Nicolae Matei, adresa este: