Poezii de Nina Cassian, pagina 3
Dans
Dansez și mâinile-mi cad la pământ
ca două ancore. Palidă sunt
pentru că nu mă iubești.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfîrșit
Iată că-ți pun parafa de sfârșit
chiar ție, mare iubire, mare iubire...
Taraful a plecat, paharele s-au golit,
și-am rămas în patul nupțial, fără mire.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Halucinație intenționată
Spuneți-mi cînd, spuneți-mi cînd
O să ne scoatem ochii din pantofi?
Ne-au intrat pe cînd manifestam cîntînd
Ca niște pietre ude, ca niște cartofi.
Ochii sînt ai morților foarte tineri
Și circula sub asfalt ca niste ganglioni.
Am mai găsit vreo doi într-o vineri
Și i-am ascuns în buzunarul de la pantaloni.
Ochii - dacă nu-i descoperim la vreme -
Lunecă iremediabil spre fundul pămîntului.
În drum, scot uneori o fîntînă cu blesteme
Pe la răscruci de drumuri, sub furculița vîntului.
Călcăm în fiecare zi pe mormane de pupile,
Pe sticla frageda, pe apă gelatinoasă.
Niciodată n-au alergat pe maidane atîtea bile!
Niciodată parada n-a fost mai frumoasă!
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carnet de brigadier
Dați-mi aripi albe să zbor ca
Păsările, cântecele, flamurile,
Să pot ajunge trunchiul și toate ramurile
Omeneștii minuni de la Agnita-Botorca.
poezie de Nina Cassian (1949)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul
Era iarnă-n păduri,
urși albi - nămeții
moțăiau în scorburi adînci.
Din negre și crîncene crengi,
pădurea își suia pereții.
Umblam, obosiți de pași
prin zăpada cea grea.
Lîngă noi străjuia
un copac, ca un cerb uriaș.
Gura ta pe-a mea s-a închis
și o flacără mi-a lucit sub pleoape,
ca și cînd, cu foșnet aprins,
o vulpe-ar fi trecut pe aproape.
poezie de Nina Cassian din volumul "Spectacol în aer liber - o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tumefiere
Eu am știut că timpul o să treacă.
Eu am știut.
Februarie e cel mai scurt
și-mi rămâne plânsul afară din teacă.
Tare curge, curge...
Faima mea întâmplătoare
își face cruce
cu două picioare.
Pentru ca umilința jocului
să-mi fie lăsată,
m-am deplasat la fața locului;
fața locului era umflată.
poezie de Nina Cassian din La scara 1/1 (1947)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vîntul și steaua
Da, sînt gata să fiu
vîntul viclean, străveziu,
prevestind naufragii
și-apoi, pe fantasticul cer
tot eu să fiu steaua de ger
pe care-o văzuseră magii.
Da, sînt gata să sparg
corabia ta, catarg cu catarg
și-apoi să aprind un luceafăr
care, pe ape blajine
să te aducă spre mine
cu-ncredere, teafăr.
poezie de Nina Cassian din volumul "Spectacol în aer liber - o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis
Am visat azi-noapte sărutări,
Câmpuri de garoafe zdrențuite.
Soarele cu zveltele-i cuțite
Înjunghiase cele patru zări
Sânge picura pe sărutări.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbind
Zâmbind cu umeri ascuțiți,
cu părul, fără noimă încăierat la tâmple,
cu irișii albaștri-aurii
plin de tăcere, iată-te cum vii
și te învecinezi cu mine.
Zămbind depun pe gâtul tău
sărutul înrudirii, și mă îmbrac în seară
(în singurul veșmânt ce mi-a mai rămas)
și tot zâmbind, tot fără glas,
întineresc a suta oară.
poezie de Nina Cassian din volumul "Spectacol în aer liber - o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin
Se vede că nu mi-a fost dat
decât schimbul inelelor, ploaia, oftatul...
Se vede că nu mi-a fost dat să cad în păcat
lângă trupul tău, mult sărutatul.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Nina Cassian, adresa este: