Nina Lavric

Ispitele iubirii

Au încercat să mă-ncolţească,
Ah, turme reci s-au înhăitat...
Iar lumea mea era firească
Şi liniştea nu mi l-au luat!

Au început să mă vorbească,
Bârfindu-mă în orice fel,
Prin alţii paşii mei să-mi pască!..
Eu soartei i-am rămas fidel!

Şi-au încercat să mă lovească,
Din spate, mult m-au atacat,
Iubeam făclia cea lumească,
Surâsul nu mi l-au luat!

Şi nu-ncetau să se oprească,
Chiar soarele era uimit,
Mergeam, ferindu-mi şi năpasta,
De atâtea ori rămas-am fript!

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire, tu să izvorăşti

Nu căuta iubire acolo,
Unde n-a fost niciodată!
Culege-vei ruşine
Şi-o vamă tristă-n viaţă.

Dragostea, din vremuri strămoşeşti
Porneşte de la cuibul casei părinteşti!
Şi, fără voia ta ori de voieşti,
Ca mama ta, ca tatăl tău iubeşti!

Oricât tu i-ai iubi pe ei de tare,
O şoaptă de amor în dragostea ta mare
Tu nu le-o dărui lor,
Ci jumătăţii tale.

Să nu îndrăzneşti, cumva, să-ţi pui amoru-n laţ,
Ca să le faci pe plac unor din ai tăi leaţi,
Ci fii fidel şi apără-ţi iubirea,
Căci ea îţi va da aripi! Păstrează-i strălucirea!

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea nu-i un cântec...

Iubirea nu-i un cântec, ce-l cânţi şi îl sfârşeşti,
Ea îţi domină viaţa şi-ţi cere s-o rodeşti
Aşa, precum copilul ne creşte din pruncie,
Se vrea şi ea-ngrijită, cu multă dibăcie!

Iubirea-i dăruire, te nalţă-n zări senine,
Ea nu cunoaşte ură, dar cere preţuire!
Să nu o laşi uitată ori mistuită-n ploi,
Alină-i geana dulce şi creşte-i raze noi!

Iubirea-i precum omul: de-i strâmb şi înăcrit
Şi fructul vieţii fie-va nerod şi necioplit!
Iar unde-i zămislire cu dragoste-n splendoare,
Mereu ea va renaşte, va străluci la soare!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labirint

În viaţă-am învăţat de toate
Şi ştiu de toate ori – nimic:
Cum roua-n raze, vai, se soarbe...
De fost-am mare, de-am fost mic.

Destinul meu mi-a fost o şcoală
Cu-nvăţăminte de apoi,
Ce bine-i să le ai icoană,
Când greutăţi se ţin şuvoi!

Au fost şi trec în rând, cuminte,
Aş da cuiva un sfat pe loc,
Dar în folos poate să mintă,
Când altă soartă-i pusă-n joc!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina omenească

Atunci când marea bate-n val
Şi vâsla-ţi trece-n şoaptă,
Speranţele când le simţi pal,
Tu te împaci cu toate!

Când cerul este răvăşit,
Şi inima-ţi se zbate,
Şi ai un vis nesăvârşit,
Îţi aminteşti de toate!

Strecori pe rând mii de poteci,
De obstacole nu-ţi pasă,
Să ieşi învingător încerci,
De arzi, tu nu te lasă!

Şi lumea toată de-i pe dos,
De nu-ţi aprobă pasul,
Te vrea cu nările în jos?..
Tu mergi corect ca ceasul!

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Mama
Nu are vârstă pentru a îmbătrâni.
E mama!
Aceeaşi, mereu tânără,
Dulce, limpede, tandră...
Frumoasă cum e ea,
E mama mea!

Mama
Nu are timp pentru a se jelui.
Cu timpul ce trece,
E mai precaută!
Ea nu varsă lacrimi
Într-o basma,
Ci le aşterne cuminte...
Şi nici, măcar,
Nu poate a se supăra,
Ea ţese,
Geana zilei aprinde!

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Mai caldă
Decât calda pâine,
Privirea mamei
Mă-ntâlnea!
Şi-mi dăruia
Azurul lumii,
În braţe
Când ea mă strângea!

Şi tot pământul înflorea,
Când îi eram alăturea!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea întâlnire

Stelele scaldă în sete,
Razele varsă văpăi,
Urcăm, coborâm pe trepte...
Neglijăm întâlnirea cu noi!

Plecăm, urmarea e vagă,
Venim ostoiţi de puteri,
Alergăm o viaţă întreagă
Şi ne pierdem pe noi!

Dealuri urcăm prin furtune,
Pământul întoarcem, croim
Planuri, proiecte nebune...
Şi... uităm pe noi să ne ocrotim!

Se-ncruntă pe faţă pomeţii,
Fruntea brăzdează minuni,
Dar, când îngriji-ne-vom oare
Sufletul nostru străin?!

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minte

Din nou gândul mă-nfioară,
Vine clipa, vine iară,
Valuri de dureri coboară
Peste inimă, doboară...

Cum pot să mă-ntorc la tine,
Dacă totu-n jur mă minte:
Şi în gesturi, şi-n privire,
Şi-n tăcere, şi-n cuvinte...
Minte!

Tot s-ar rezolva, în fine,
Lasă-te doar de minciună!
Fii cu inima curată,
Vieţuieşti atât – o dată!

Nu minţi, că n-ai pe cine,
Dar priveşte atent la tine,
Spune-ţi sincer tu, doar ţie:
Cine eşti? Dar nu te minte!

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldoveanca

Pe străzile Genevei,
Prin zori în deşteptare,
Apare o statură,
O moldoveancă-n floare!

Şi bus-ul, şi, chiar tram-ul
Stau amuţite-n loc,
Mă rog, că trece fata,
Dând la pedale foc.

Şi nici, măcar, sirena,
Al dracului de tren,
Nu-i poate închide gura
Când Ea îşi are un ţel!

Căci o aşteaptă munca
Şi timp nu-i de popas,
Veghează telefonul,
De la copil un glas!..

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!