Petre Ion Florin Vasilescu

O altfel de poveste cu berze şi copii...

Povestea sumbră ce s-a petrecut
În noua Românie democrată,
Pe raza unui sat puţin ştiut –
O spun acum cu inima-ntristată

A început ca joaca-a doi copii
Cu-a lor nenorocită jucărie –
Primită-n dar de la părinţi zurlii –
Şi s-a schimbat curând în tragedie...

Cei doi, odrasla şefului de post,
Un răzgâiat, un viitor coţcar,
Cu-amicul – mototol, obez şi prost –
Dar fiu al preamăritului Primar,

Cum n-au rămas în vară repetenţi,
Culanţi, tăticii lor le-au procurat,
Iresponsabili, dar omnipotenţi –
O armă sport – cu aer comprimat

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lecţie de istorie

Pe drept cuvânt, e prea revoltător,
Cu mult sub demnitatea omenească,
O-ntreagă naţie să se spetească
Spre îmbuibarea unui dictator!

Năpasta nu putea să dăinuiască,
Iar într-o zi destoinicul popor
Scăpă de-acel infam conducător
În manieră frustă, românească...

Stăpân de-acum pe-avere şi destin
În singulara lui DEMOCRAŢIE,
Norodul prăznuieşte un festin

Şi cântă, joacă, plin de bucurie
Că-n loc de-un singur despot carpatin
Sunt astăzi între-o sută şi o mie!

sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte cabalină

Mini-fabulă

La mii de ani-lumină-i un astru ca un Rai
Având păşuni imense, sub cer mângâietor,
Pe care-aleargă-n voie mari herghelii de cai,
C-un zeu al lor şi fără vreun OM prigonitor!

Micro-morală

Un cal zdrobit de trudă, în grajdul friguros,
Înfometat, scheletic, cu-o rană rea pe piept,
Cu ochii către stele, trăieşte-un vis frumos...
Că visul, printre oameni, e singurul său drept!

fabulă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O viaţă de român

FLĂCĂU, vrăjit de filme-occidentale
Cu aventuri, pe mări îndepărtate,
Huzur pe iahturi, cu femei fatale
Lasciv întinse-n poze deocheate -
Visam să am cândva bărcuţa mea
Şi, navigând prin valuri zbuciumate,
Să mă-nfrăţesc cu vremea, bună-rea,
Ca un delfin zburdând în libertate!

MATUR, trăind povestea românească,
Trezit brutal de-acea fatalitate -
Că niciun vis n-o să se împlinească
În ţara lui "RENUNŢĂ, NU SE POATE"
Când nu eşti om politic - "la putere"
Sau potlogar, ministru, câte toate,
Furând vârtos, rapid făcând avere...
Ce muncă?! Hai, mai lasă-ne, bărbate!

BĂTRÂN, mă bucur... încă mai trăiesc,
Chiar şi aşa, pe sfert, pe jumătate;

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă poetului

"Este îngăduit poeţilor să mintă"
(Plinius cel tânăr, 61-114)

E crunt ameninţată Omenirea
De bombe, învrăjbiri distrugătoare,
De foame, pandemii nimicitoare
Sau necredinţă – însemnând pieirea!

Când moartea nu cunoaşte frontiere
Şi-apocalipsa lumea înspăimântă,
Poeţii - de mai scriu or de mai cântă...
Umanitatea poate să mai spere!

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste de peste mări

Cunosc o ţară undeva, prin lume,
Pe planiglob e greu s-o recunoşti,
Ce-ntre vecini avea un rău renume -
Că toţi locuitorii erau... proşti!

Cum bine cred că ştie orişicare,
Şi proştii pot fi foarte diferiţi:
Sunt unii nătărăi chiar din născare,
Iar alţii, rari, cu vremea convertiţi...

În ţara asta, tot ce se încearcă
E la mişto, scălâmb, împiedicat,
Cu fundu-n sus, anapoda, de parcă
S-ar da un premiu celui mai căscat!

Trecând pe-acolo-n drumurile mele,
Am nimerit într-un cumplit scandal,
Când ţara de neghiobi şi pui de lele
Era în plin proces electoral...

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea parcului

De la sfârşitul toamnei parcul este
Posac, neprimitor şi abătut,
Ca un final nostalgic de poveste
A unor vremuri faste ce-au trecut

Toţi arborii înalţă, desfrunziţi,
Coroanele spre cerul pământiu,
Ca într-o rugăciune-ncremeniţi
Cu lungi litanii plânse în pustiu...

Pe lac plutesc gunoaie în neştire,
Peluzele-s câmpii calamitate,
Iar rondurile triste cimitire
Cu mii de flori pe veci înmormântate

De ani şi ani întruna se repetă
Aceeaşi deprimantă transformare...
Zadarnic se revoltă sau regretă,
Din toamnă, strălucirea lui dispare

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

PRIETENULUI MEU MAI TÂNĂR, MARIUS ROBU - Fără filosofia dragostei, omenirea ar pieri (părerea mea)

Bard-filosof, robit de o idee
Eternă, ce obligă să se-nchine
Toţi trăitorii nopţilor divine
Alături de-ntruparea unei fee...

Prin versuri cu sclipiri diamantine,
La sânul unei caste Dulcinee
Galant, aşterne flori de orhidee
Din tropicale, vechi păduri virgine

Aed al dragostei şi al blândeţii
Struneşte lira-n plăsmuiri cereşti
Precum Orfeu, jertfitul frumuseţii...

Chirurg-artist al firii omeneşti
Glosează Universul tinereţii,
Scrutând discret şi taine femeieşti!

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu din La cumpăna dintre milenii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Sculptură a naturii" de Petre Gigea-Gorun

Frumoasă eşti, sculptură a naturii,
Cu ochii mari şi-adânci ca marea-albastră,
C-un zâmbet ştrengăresc în colţul gurii –
Zeiţă-nnobilând grădina noastră...

Tresaltă florile ce-ncet le numeri
Într-un buchet superb, de sărbătoare
Şi scuturi toga albă de pe umeri
Săltând în soare-a sânilor splendoare

Podoabe porţi în plete o egretă,
Pozând ca-ntr-o fantastică paradă...
Pygmalion sau Fidias regretă
Că n-au avut norocul să te vadă!

Vrăjiţi de şarmul, trupul tău perfect,
S-ar fi îndrăgostit lulea de tine...
Dar jur – deşi le port profund respect –
Nici EU nu te puteam sculpta mai bine!

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu din revista "Uniunea Artelor"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România la 30 de ani

De trei decenii se perindă-n ţară
Partide de-ageamii, conducători
Nevrednici, dar "atoateştiutori",
Ce s-au spetit cu-a trebilor povară!

Angajamente straşnice-şi luară:
Autostrăzi, spitale, pod de flori!
Ce şcoli, ce lefuri pentru truditori,
Ce viitor prosper prefigurară...

Românii i-au votat, cai verzi visând,
Dar azi sunt mai mizeri decât oricând
Şi nu mai speră bunăstarea, rostul!

Uitând de legi şi datini din străbuni
Se-ntreabă mulţi, ca-n casa de nebuni:
Ce naiba mai aştept pe-aici, ca prostul?!

sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!