Poezii de Petre Prioteasa, pagina 2
De-ar curge vin
De-ar curge vin la robinet, deschid și eu un șantier
și l-aș da dracului de net c-aș fi..."bețiv de cartier"!
Nu căuta-n Nomenclator că asta nu e meserie,
mai bine ia-ți "meditator" să-nveți să bei pân' la chindie!
Că băutura-i bună rău, dacă te ții de ea-i ușor,
dar clar să fie-n capul tău: să nu schimbi vinul pe lichior,
pe bere, țuică ori coniac, să nu-ți bei mințile pe bani,
nu înger devii, ci un drac ce-și face loc printre golani.
Cultivă-ți via-n curtea ta, lucreaz-o cu mult drag și spor,
iar la sfârșit vei constata: la nimeni nu devii dator!
Bea calm și demn și cu mult har, nu te grăbi, ăsta-i misterul:
să ai prieten de pahar doar cumpătarea, cheful, flerul.
Pahar, pahar, dar ca măsură, micuț cât ziua cea de post,
să fie unul dat pe gură: dacă te-apuci, să-l bei c-un rost!
Iar dacă nu-ți ajunge vinul, nu regreta c-ai "pierdut" netul,
nu-ți descărca pe el veninul, du-te și schimbă... robinetul!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Misterele nopții
Când umbrele serii coboară ușor
și noaptea în zvon se preface,
a zilei căldură, ca pasărea-n zbor,
dispare ca norul ce tace.
Ce forfotă moare prin lunci și zăvoi,
izvorul se-oprește și zace
de dorul că zarva s-o pierde-n puhoi
și totu-n tăcere s-o face.
Îndată se-aude un cor de brotaci
și liniștea nopții o curmă,
se-ntrec la cântare ca niște ortaci
cu graba ce-i mână din urmă,
iar greierii, mari pișicheri îndrăzneți,
viorile își acordează,
prin iarbă ei sunt cei mai buni cântăreți
și tot simfonie brodează.
Mii felinare licuricii aprind,
feerică noapte de vară,
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsplată
Un mare adevăr am spus,
este cu-ntors, este cu dus:
"De mor sau scap, tot mai contez,
Mă lecuiesc de chin... visez!"
Îmi dau speranță, îmi dau glas
să spun cu ce am mai rămas:
voința de-a avea pe-"nvinge!",
puterea de a ști convinge
că viața este un mister,
trăită rodnic, fără "sper...",
cu idealul înainte
că de-aia Domnul mi-a dat minte,
să sufăr dacă am căzut,
dar să o iau de la-nceput,
să rabd, oricât ar fi de greu
și să perseverez mereu,
tot binele-i de partea mea,
numai să știu a-l aștepta,
că viața mereu mă învață,
necontenit îmi dă povață,
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut
Caut, caut, nu-ș' ce caut pe câmpia înverzită,
armonii de nai și flaut, încântare și ispită,
ce-am avut pare pierdută, inimă neprihănită,
cucerită ca redută, rătăcită ori sucită,
dar nicicum, nicicând uitată, muzică neizbutită,
zorii zilei mă îmbată, speranță bine gândită,
draga mea, muza câmpiei, roua din zori făurită,
se ridică abur gliei, dragoste nelămurită,
s-a-ncropit izbânda noastră, când pierdută, când găsită,
rămâi floarea mea albastră, oaia vieții rătăcită,
nu pot trăi fără tine, răbdarea îmi e strunită,
încântările-s depline: tu să fii binevenită!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ești zăbava vieții mele
Tu ești zăbava vieții mele
în care-nchizi singurătatea,
cu sluj și mii de temenele
slobozi din mine răutatea!
Trezești de fiecare dată
gânduri trăsnite și rebele,
ești cea mai insolită fată
când ești zăbava vieții mele!
Remarc figura-ți încruntată
când te-ntâlesc, uit toate cele,
mă placi, te prefaci bosumflată,
dar ești zăbava vieții mele!
Se mai întâmplă câteodată
să uit de lună și de stele,
te vreau așa... îngândurată
că ești zăbava vieții mele!
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecina
Vecina de lângă casă
niciodată nu te lasă,
nici afară, nici în ploaie
că sufletul i se moaie,
nici în ploaie, nici afară,
că nu este prima oară...
N-o ignora pe vecină,
nu te duce la străină,
nu-ți mai încerca norocul,
păstrează-i vecinei locul!
Știi că drumul cel mai scurt
este drumul cunoscut,
de ce zgânderi tu pricina
când aproape ți-e vecina?
Ea observă tot ce faci,
iar de-o-nșeli te bagă-n draci,
te blestemă și descântă
de toți dracii te frământă
din creștet până-n călcâie
și numai ea te mângâie
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vindecare...
Vindecat de Esculap
și la trup, dar și la cap,
m-am trezit în barca vieții
să sorb... roua dimineții.
Zbucium mare, chiar furtună,
norii negri se adună,
barca stă să se răstoarne,
rostul vieții să-mi întoarne,
vâslesc cu temei, tenace,
valurile nu-mi dau pace,
trec valul și mic și mare
să găsec loc de parcare,
sufletul să-mi odihnesc,
să aflu de ce trăiesc:
pentru mine, pentru altul,
ridic ochii spre Înaltul
care nu vrea să se-arate
să-mi facă și mie parte,
mă lasă să pătimesc,
drumul singur să-mi găsesc,
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa din Poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-aș vrea...
Aș vrea să-ți fac o poezie,
Deși consider că-i târziu,
S-o dăm mereu pe fantezie,
Să n-avem sufletul pustiu.
Compun ca să te-nveselească,
Și fericită să fii azi,
Cel care-ar vrea să te iubească
Are grai blând și ochii calzi.
Ești bun și tandru și glumeț,
Mi-ai dăruit doar bucurii,
Tu ești prietenul isteț
Ce mă ferește de furii.
Nu mă refuzi tu niciodată,
De-ți cer ceva, îmi dăruiești,
Prietenia n-are pată,
Veșnic cu ea să dăinuiești.
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericire
Vorba ta, balsam pe rană, blândă, calmă, înțeleaptă,
este pentru suflet hrană cu miros de pâine coaptă.
Glasul tău, blând ca o boare cântată și incantată,
melodie pe răcoare, o povestea fermecată.
Sfatul tău, pepinieră, înțelept ca o zicală,
procedeu sau manieră, armonie muzicală.
Ai privirea ca de vultur ager, sprinten, îndrăzneț,
mă pătrunde de mă scutur să nu rămân nătăfleț.
Ochii tăi, sfeșnic de noapte, lumini călăuzitoare,
sunt ca două mure coapte, stele-n noapte călătoare.
Iar auzul tău, în șoapte, parcă fulgeră și tună,
fie zi sau fie noapte, ne găsește împreună.
Vorbă, glas, sfat și privire, totul ni se potrivește,
ochi, auz, ca prevestire: Domnul ne călăuzește!
Ce m-aș face fără tine? N-aș avea grai, nici privire,
numai sfatul ce-mi convine: doza mea de fericire!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fresenius, mulțumesc!
Ne hrănim mai cu de toate:
alimente poluate.
Eu, ca om, nu înțeleg
că tot ce seamăn culeg!
Răul singuri ni-l făcem,
cam nesocotiți suntem,
ne băgăm rinichii-n criză
și-ajungem la dializă.
Cu medici și asistente
și cu bune tratamente
viața ni se prelungește,
cineva la noi gândește.
Viața este un mister,
are sare și piper,
să trăiesc sănătos, sper,
cu Fresenius NephroCare.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Petre Prioteasa, adresa este:
