Poezii de Rodica Nicoleta Ion, pagina 102
Quasarii
Înfometați de pământ...
Vulcani curgând dinspre plus infinit,
Unindu-se cu minus infinitul
De la picioarele lor...
Îngeri blonzi cu aripi de mătasă
Transcendent visând...
În căderi, razant cu suferința,
Deseori arzând...
Călători spre moarte-n veșnicie,
Implorând de dor,
Încă o călătorie-n viitor.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămân
Rămân coloana vertebrară
A celor care-au fost și sunt,
Rămân în fiecare seară,
Rămân un înger pe pământ...
Eu sunt izvoarelor, strigare,
Eu sunt al nopților sicriu,
Durerea voastră-n mine doare...
Mă-ntreb de nu e prea târziu.
Și voce-clopot am să fiu,
Să strig durerea ființei voastre
Cât înger am să pot să fiu...
Un vis spre zările albastre...
Voi scrijeli cu neputința
Lumina-n hăuri risipită,
Țară lipsită de credință,
Oh, țară, țară prea iubită!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns domnului Bunget Marin
Și privind la Udriștea-n balcoane,
Nea Bășică, mulți dușmani mai are...
Dar tratează ferm, convingător,
Prezumtiv, un nașpa viitor.
Astfel, dânsul, stăpânit de frică
Și de-un dor nebun de păsărică,
Renăscu din propria-i cenușă
Gângurind un text lasciv din gușă.
O dădu în bărci cu portofelul,
Cu un fals inel îi luă fațada,
Și înnobilat de faimă, chelul,
O dădu pe porumbiță gata.
Dar veni momentul împăcării
Cu partidul dizlocat, afon...
Când, fiindcă se numea iahnie,
Trase-un "bum" și nu zise pardon.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns la "Aș fi putut să fiu", scrisă de Velicu Marinela
Eu m-am născut în toamnă... Ce folos?!
Căci toamna-n mine-ades își face casă...
Că ploaia parcă n-are nici un rost
Și-s singură în casă și la masă.
Din ochi, pe vreascuri ude de argint
Pică din mustu-amărăciunii mele...
Sunt frunza care cade la pământ
În goana ei nebună după stele.
Foșnesc de ne-cuvinte și de dor...
Un dor de-a fi și eu o primăvară,
Să-nmuguresc, să nu mai pot să mor
Cu înc-o zi în fiecare seară...
De ce să cadă bruma peste noi?!
Să fim o simfonie de durere
Cu ploaia rece... cu copacii goi...
Mai bine să fi fost un cer de miere!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns la poemul "Eu voi muri definitiv odată"
Tu ai murit definitiv odată
Și ai lăsat în urmă rugi și plâns...
Au plâns de tine neamuri, lumea toată,
Dar în tăcerea morții te-ai ascuns.
Ți-e trupul, azi, ca o lumină-n noapte...
Turnat în bronz, mereu să strălucești,
Căci ne veghezi și ne rămâi aproape
Din orice colț de lume ne privești.
Strivit de-acum între coloși de ere,
Ca un opaiț, cu trupul sfărâmat,
Ești stea de dor ascunsă printre stele...
Prin tine alte ere-au evadat!
E locul tău de veci o amintire...
Memoria celor ce te-au iubit
Și te-au numit pe veci nemărginire,
De-acum prin tine, a înmugurit.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rătăcire
Mă bântuie fantome... M-am pierdut
În epicentrul dragostei solare...
Mai dă-mi lumina vieții de-mprumut!
De tine-mi e din ce în ce mai foame.
Trimite-mi iar, la cer, un stingător!
Sub ploi mă simt din ce în ce mai bine
Și izvorăște lacrima-n pridvor
Cum izvorăște,-ades, în ochi la mine.
Nu vezi și tu că mă topesc de dor?!
De dor de viață și de dor de tine.
Tu ai un rol în pământesc decor,
Eu m-am unit cu sferele divine.
Pe cumpăna luminii e-un sărut
Și de iubirea ta îmi este sete...
De-l ai în plus, mi-l dă cu împrumut!
În ceruri, de furtuni, sunt noi alerte.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râul morții
Se-ntinde râul morții
Precum lanul de grău...
A început secerișul de suflete...
Vuiește cerul de durerea clopotului
Și lacrimi de spice cad peste
Carnea pământului.
Riduri de spice se strâng
În nopți sângerii...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Re-creere
Molii în direct,
Croșetând firul vieții
Din care lumina a lăsat să răsară
Har și istorii.
Jarul zilei se lasă tors
De timpii lipsiți de conștiință,
Haini, infometați neobosiți ai propriului timp.
În ochiul opac dansează speranța unei noi vieți.
Lumina pătrunde întunericul,
Îl dizlocă de coaja scorțoasă și neagră.
Sub cruci doarme ființa beteagă...
O altă origine se va ivi de sub timpii
Măcinați și vulgari,
Roși de tăcere și cari...
Devenim molii propriului nostru timp,
Croșetându-ne moartea
Cu migală, conform unicului plan divin.
Nu plagiem! Nimeni nu ne va plagia.
O autopsie ne va dezvălui
Limitele în care se încadrează
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Re-naștere
Mă nasc acum întâia oară,
Carne din lutul pământesc
Și îngeri vin să-mi dea sărutul
Pe așternut dumnezeiesc.
Săruturi fade cad în umbre
De sângeri și de chiparoase...
Voi vreți să trec nepăsătoare
Către întinderile-albastre?!
Vin să-mi alunge suferința
Cei dragi, în alte lumi plecați,
Merg spre nuntire cu divinul...
Nu plângeți, nu vă întristați!
Plec să îmi caut întrupare
În dulce duh, cu Dumnezeu,
Căci doar în pace și credință
Voi fi același suflet, eu.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Re-naștere
Mai naște-mă odată și-nc-o dată!
Nu pot trăi în ură și-n păcat!
Căci de păcat mi-e inima-ntinată
Și sufletul îmi e întunecat.
Și de voi fi un fulger în furtună,
Ori avalanșă, vaiet ori vulcan,
Să simt eliberarea, vreau, în urmă,
Căci de iubirea vieții simt alean.
Poate că n-am știut să strâng lumină
În pumnul fraged, de păcat umbrit.
Poate furtuni m-au smuls din rădăcină
Și renăscând, abia m-am mântuit.
Dar eu îți cer: mai naște-mă odată!
Un zâmbet vreau să fiu acum... atât!
Poate că de tăceri sunt vinovată,
Dar vreau să pot s-o iau de la-nceput.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Rodica Nicoleta Ion, adresa este:
