Poezii de Rodica Nicoleta Ion, pagina 103
Recenzie
Recenzie de gânduri...
S-au strâns în mine atâtea tăceri
Că nu-mi mai pot vorbi nopțile.
Sub tălpi sângerânde
Se rostogolesc
Cioburi ascuțite de frunze.
Le aud... în mine foșnesc!
Paradox!
Nu este posibilă rostogolirea
Corpurilor ascuțite. Priviți!
Eu le văd rostogolindu-se-n mine,
Voi nici măcar nu simțiți...
Doar legea inerției ne-a învățat
Ca... obiectele cad.
Fizica! Sentimentele nu au fizică!
Celula lor este conectată la suflet.
Auziți?! Țipă în mine...
Mă cheamă să alergăm
Prin Calea Lactee.
Recenzie de gânduri...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rechinii cuvintelor
Rechinii cuvintelor au plecat în căutare de hrană...
Strălucesc trupurile poeților
Ca niște nove rătăcite pe cer...
Fosforescent este sângele
Pe coala bătătorită de vise.
Vor rămâne poeme nescrise?!
Ucise de timpuriu,
Gândurile plâng tăceri...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regatul fericirii
În regatul fericirii mele,
Nimeni să mă caute nu știe...
Oh, purtam la gât mărgean de stele
Și-alergam prin vis, copilărie!
Prins în leagăn de lumini și umbre
Între roze, crini și chiparoase,
Nimeni azi paharul nu-mi mai umple
Cu plăceri și amintiri frumoase.
Când în lacuri de oglinzi albastre
Ca o lotcă, lacrima străluce,
Numai umbra fericirii noastre
În adâncuri stranii ne va duce...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina dantoniului
dedicată Corneliei Georgescu
Regină a dantoniului,
Pe trepte de marmură
Îți alunecă pașii...
Îndoielnice umbre te urmăresc ca un voal
Și se risipesc în cețoasele văi,
Peste umerii tăi.
Ochiul desenează stânci mișcătoare,
Alergând spre nava albastră,
Simbol simplificat și tacit,
Pentru prietenia nostră.
Ai colorat ochii cu marea
Și ai adus pe-al Proximei sol
Accente de dor,
Sărutări de jar și comete ce ard
Pe-al prieteniei altar.
Ciută scăldându-te-n tainice ape,
Îngerii i-ai adus mai aproape...
Iubirea ai luat-o cu tine,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regret
Când voi pleca, am să regret doar versul -
Un clopot viu de inimi sfărâmate...
Să-mi plângă peste umeri universul
Însângerat de răsărituri sparte.
Să-mi cânte umbra vânt de nemurire
În plânsul meu de înger ceruit,
Căci am pășit tăcut spre fericire,
Dar fericirea iar m-a părăsit.
În ploi de frunze și în vânt de seară
Să-mi picure tăcut câte-un poem,
Să tăinuiți iubirea mea de mamă,
Să fiu cu voi alături la tandem...
Să-mi regăsesc în trecerea modestă,
Dorul de poezii universale,
Să uit de existența mea celestă,
Să bâjbâi înapoi spre re-creare.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Relativitate
Relativ mereu e totul
Fericire, lacrimi, vis,
Taină, zbor de fluturi, pace,
Ideal de neatins...
Relativ, deșertăciune,
Trecător abstractul gând...
Taina gustului de pâine
Și izvorul fremătând,
Ca un vânt vor trece toate,
În uitare se vor pierde,
Flori și nouri, clipe, soare,
Tihna și frunzișul verde.
Doar o umbră va rămâne
Amintirea ce-ntr-o zi
Ne va dărui puterea
Și speranța de-a trăi.
Relativă viața, moartea,
Ziua, întristarea, noaptea,
Chiar și Luna, ce-n sclipire
Ne aduce fericire.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remember
Pe ceruri curg, zadarnic spre-napoi
Azi, picături de vis cu iz tomnatic,
Noi suntem prada timpului din noi
Privim înlăcrimați, cu gând apatic.
Curg lacrimi iar din fructul de gutui
Și a căzut și bruma tinereții.
Noi am rămas cu gustul amărui
Ce pavatează anii bătrâneții.
Mai rătăcim... Aleile-s pustii
Iar fără noi și băncile-s mai goale...
Ne amintim de când eram copii
Furând în treacăt câte-o sărutare.
Râuri chihlimbării se risipesc
Și geana zării lăcrimează lin.
Doar pruncii-ascunși în noi, de-acum trăiesc,
În timp ce noi mereu îmbătrânim.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică domnului Vanghele
Dac-aș fi o primăvară
Liliac bătând în floare,
Ți-aș cădea plângând în palmă,
De sărutu-ți fiindu-mi foame.
În ocean de pasiune
Aș fi val de jad și stele
Și-n nisipuri m-aș ascunde
Printre degetele tele.
Peste stânci filigranate
Aș fi aurit mister,
Nu-s nici înger și nici noapte...
Nu sunt nici pământ, nici cer.
Vezi?! Cântând sobor de îngeri,
Sub a sufletului harfă,
Eu voi fi izvor și taină,
Gândurile-ți să mă soarbă.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică pentru iubirea de tată
Ai deschis poarta infinitului,
Croșetând la malul tăcerilor, lacrimi
Ai alunecat în abis și ți-ai prăvălit sufletul...
Singurătatea mi-a pus cătușele.
În oglinzi de suflet, ochii mei rătăcesc.
Sper să te regăsesc, bunul meu tată!
Știi cât de mult te iubesc!
Azi țara m-așteaptă, dar voi coborî într-o zi
În golul dintre tine și mine.
Așteaptă-mă! Voi veni...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replici amare în sistemul sanitar
Mai ieri, la neurologie,
Bătui subtil un apropou
Că nervi n-avem așa, să fie...
Mai au și alții la birou.
Și nu-s bolnavi numai aceia
Ce stau la coadă să se dreagă,
Ce țipă, urlă și înjură...
Acolo-i o liotă-ntreagă...
Și poate-n vremea ce-o să vină,
Obișnuit cu tratamentul,
Va poposi în clinică
Plin de năduf și ist, dementul...
Tratat la neurologie
Cu o demență progresivă
Lucrând mereu cu toți nebunii...
Și astăzi, în retrospectivă,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Rodica Nicoleta Ion, adresa este:
