Rodica Nicoleta Ion

Glossă românilor duşi din ţară

Casa bătrânească are în firidă
Un bătrân ceasornic... Mama toarce-n tindă.
Tata lung se uiră de-a-i veni feciorul.
Mama lăcrimează... Cât de mare-i dorul!
Ciutura fântânii lacrima adapă,
Nimeni nu mai vine c-o cană de apă.
Ce străin e satul! Ce stingheri bătrânii!
Au plecat în lumea largăă toâi românii...

Casa bătrânească are în firidă
Simfonia vieţii - lume împărţită
În bătrâni şi tineri... Bătrâni ce-au rămas,
Pe glia străbună, să facă popas.
Tineri ce în lupta lor cu sărăcia
Au plecat departe... Unde-i România?!
Unde-s munţii falnici?! Morminte şi fraţi,
Părinţi şi prieteni, toţi au fost uitaţi.

Un bătrân ceasornic... Mama toarce-n tindă...
Merii dau în floare, pâinea-i aburindă,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă pentru satul românesc

Opinca, în a morţii adormire,
Îşi plânge neamul, ţarina, iubirea,
Visează anii lungi de fericire
Când n-o-ngropase-n verbe nemurirea.

Acum e portul numai o poveste
Pe portativ de stele şi de dor...
S-au risipit cuvintele pe creste...
Români făr' de iubire de popor.

Pe o colină, cânt de dor şi jale,
Un tulnic şi un clopot se-nfrăţesc,
În satul românesc e sărbătoare
Grâne de vatra pâinii glăsuiesc.

Cu flori la pălărie trec flăcăi,
Desculţi, cosaşi, s-au înfrăţit cu glia,
Un dulce vânt trecând prin munţi şi văi.
A renăscut din moarte România!

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oltenii, prazul şi vaporul

Olteni?! Să nu-i mai recunoşti!
Mereu ca-n filmele cu proşti!
Pleacă Ion şi cu Grigore
Să vadă marea-ntr-un târziu.
Aveau un diplomat şi prazul...
Mă jur! Al naibilui să fiu!
Desculţi, păşiră pe nisipul
Fierbinte... Şi deodată-n zare,
Văzură un vapor. (Minune
Ce mai! ) călătorind pe mare.
- Băi Ioane, zise curios Grigore,
Tu vezi pe apă un palat?
Da-i fără roţi!
- Şi le ascunde!
(Pe prazul lor au pariat).
Cum nu căzură ei la pace
Se hotărâră că-i corect
Minunea să o cerceteze.
Voiau răspunsul coerent.
Se aruncară ei în valuri

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Doamne, eu sunt un păcătos,
Te rog, de-aceea, iartă,
Lacrima mea ţi-aduc prinos...
De multe-s vnovată...

Vuiesc precum un clopot azi,
De dorul mântuirii,
Iar Tu, ca o lumină arzi
Pe calea fericirii.

La Crucea Ta m-aplec pios
Şi-ţi rog a mea iertare,
Căci nu aş fii de vreun folos
Pe drumul de pierzare.

În Sfântă zi, prea bun Iisus,
Mă iartă, am greşit,
Să pot trăi în lumea mea,
De-acum, mai fericit.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evei

Toamnă lungă şi ploioasă...
Numai Eva-i dezbrăcată.
Doar Adam al ei nu vine,
Frunza să mai pice-odată.

De-ar fi în ceruri toamnă
Ar ştii şi el, Adam
Secretul Evei sale,
Cu frunza de pe ram.

poezie satirică de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă, Doamne, de păcate

Într-un sat (dar nu-i dau nume)...
Nu i-ar fi nume de fală,
Vine să se spovedească
O femeie bătrâioară.

- Am păcătuit, părinte!
- Şi păcatu-i omenesc,
Însă pentru-a fi iertată
Două vorbe-am să citesc.

Apoi după toate astea,
Pentru marele păcat,
Fă mătănii, numai zece
Şi mergi la râu la spălat!

(Iaca, aşa făcu muierea,
Însă gura ei spurcată
Povesti ce-i zise popa
Şi află comuna toată.)
...........................................

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă

Foaie verde, flori de mirt, mamă,
La Covid m-am convertit, mamă,
Că vor mamă să mă ducă,
În Italia la muncă, mamă.

Doamne, cât îmi e de greu, mamă,
Plânge portofelul meu, mamă,
Nu mai am nici mărunţiş,
Mi-e gândul la măritiş, mamă.

Lasă mamă că nu mori, mamă,
Iei Covid de sărbători, mamă,
Şi le dai pe card la toţi,
Fată dragă, cât mai poţi, mamă.

Bani în cont ai cu lopata, mamă,
Fiindcă eşti fata lui tata, mamă.
Şi-apoi tot te-ai mărita
Cu Covid, de ziua ta, mamă.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acrostih mamei mele

Maria - mamă eroină,
Aievea înger păzitor,
Rod - aripă nemărginirii,
Iubire, taină, viitor,
Alergi tăcut cu mine-n gânduri...

Inimă pururea eternă,
Om, mamă, nume sfânt şi pur,
Nutrind să am un drum mai bun.

acrostih de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calculul necalculat

Delicat este sistemul de a calcula punctaje...
Astfel, domnul prim-inspector, a creat ambuteiaje.
Nu c-ar fi o tragedie depunctarea posesoarei,
Însă cu un pas ‘nainte, fost-a... punctul profesoarei.

Drept, nedrept, nematematic, că e carte ori plachetă
Trebuie să taie punctul... O decizie corectă!
Că nu-i banul fără pilă, ori nu-i pila fără bani...
Cine să-şi mai bată capul pentru oamenii sărmani?!

S-au făcut în grabă toate... s-a punctat, s-a depunctat
Şi după atâta trudă s-a ajuns la rezultat.
Calculând acasă, doamna, calculul nu corespunse
Şi a doua zi, nervoasă, la inspectorat se duse.

Hopul depaşit îi pare. La inspectorul adjunct,
Domn galant, frumoasa doamnă, a intrat, căci... a putut.
Aşezaţi ca la taclale, faţă-n faţă, i-a expus
Rezultatul adunării pe care mai sus l-am spus.

[...] Citeşte tot

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire – ţel de neatins

Atingerile stranii alunecă pe coapse...
Pe trupul de femeie şi muză... Se desfac
În sute de sărutui, înfiorând uitarea
Când simţi doar din privire, ah, cât de mult te plac.

Le simţi înfiorarea... eternitatea-n gânduri,
Devine o secundă... Mai cere-mi un sărut!
Sunt însetat de vrajă şi trupul meu asudă...
Aş vrea întreaga viaţă s-o iau de la-nceput!

Pe sânii existenţei mi-alunecă privirea...
Trandafirie umbră, în patimă se-ascunde...
Mi-aluneci lin în braţe, se scutură salcâmii
Şi plouă cu mireasmă pe trupurile ude...

Alunecă pe sânii de rozalii poeme,
Pe coapsele-n mişcare, un braţ şi încă unul...
De secetoase patimi e plină-ntreaga zare
Şi-ţi tremură de doruri şi-nsingurare sânul.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!