Poezii de Ruben Bucoiu, pagina 9
Tâlharul din mine
Eu știu ce-nseamnă să stai și să rabzi
Și apoi de nevoie să furi
Eu știu cum e privirea să cazi
Legat la mâini urechile să vrei să le-astupi
Când ei te condamnă, și tu te condami
Osândă de lemne și palme și cui.
Eu știu cum e să simți doar dispreț
De la oameni cu vază, de la oameni de rând
Sub soarele amiezii, nemilos și el, crunt
Cu palme izvoare, picioare șuvoi
Să simți cum te stingi, tremurând.
Eu știu.
Știam să mă rog, dupo vreme am uitat
Un susur de vorbe și-o față cu spini
A trezit îm mine un freamăt, un geamăt, un chin.
Se ruga pentru ei călăii, tâlharii
Cerea pe șoptite iertare
Și n-am mai putut,
Tâlharul din mine murea
Dar nu sub osânda adusă de ei.
[...] Citește tot
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecerea pașilor
Te obișnuiești de la o vreme
Cu picurii de ploaie, cu vântul
În loc de mâneci lungi, veșminte,
Te acoperi sau te înfășori...
Sau ce contează cum ar zice oricine
Căldura ta e înăuntru...
Îți e mândrie, groază și tărie
Ți-e întreg veșmântul.
Ai mai călcat pe pietren altă parte
Dar piatra pare neclintit aceeași.
De unde știu că vântul de acasă nu s-anvârtit bezmetic prin pustie
Printre a lumii franjuri, pe marginile mărilor
Calmate de țărmul nisipos ce mi-e dat mie acum
Ca pe-un covor sub tălpi,
Sau pași, sau urme,
Pe care numai pescărușii le-ațintesc...
Încovoiate boabele de piatră
Se prăbușesc sub scurta lor povară.
[...] Citește tot
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trudă târzie
Mi s-a rupt coada la lopată
Când s-a întunecat am deschis geamurile
Și văd că indiferent de mănuși
Firele noptii mi-au intrat în palme
n-am reușit să-l dau afară.
Atunci i-am dat foc
La un fitil de lumânare.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vantul
Peste lume peste sate
Vântul bate cu puteri
Ridicat mă simt de umeri
Căutând ziua de ieri.
Din cohorte și ulcele
Dăngănit de spart cuvânt
Vântul bate cu putere
Și îmi dă și mie-avânt.
Mă învăluie cu patos
Lunge brațe de eter
Vântule de unde vii?
Nu sunt singur azi pe lume
Și nici mâine nu voi fi.
Ridicat mă simt de umeri
Râd de ziua cea de azi
Peste lume, peste sate
Vântul bate!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

vinovăție
Ce-ați găsit în podele, voi ochilor?
Întâmplarea face să fiu și eu om
Cu nebăgări de seamă
Pentru a mia oară
Simt ce-ai simțit tu
Adame.
Tufișuri scorburoase
lărgiți-vă umbra
întunecoaselor voastre peșteri...
e-atâtanghesuială între zile,
lumina ce-ajunge la mine-i subțire
tăioasă;
Privire, tu ce-ai de te-ndoi?
Dar tu, umblare vâscoasă?
Strângeți-mă în brațe frunzelor
Cu umbra voastră.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de r b
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreme de flori
Ciudat de vechi
Cu tinerele mele mâini
Adun
Adun cuvinte
Și le așez
Ciudat de vechi.
Cândva vechimea lor
Va înflori
în sufletul în care fi-va
Vreme de flori.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de r b
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua nopții adaptare
Ne-ncredințăm că suntem
Când iubim!
-Zicea poetun versul său-
Șioricât de-adânc în noapte-am fi
Suntem în zi.
Dar de se-ntâmplă să-ncurcăm
Fațeta urii și-a iubirii,
Cu ochi stâncoși ne poticnim
Și chiar de ești Tu pretutindeni
Noi nu te-ajunge.
Sălaș în Tine nu avem
Sfânt Elohim.
Când Tu vorbești
Străină vorba-ți auzim.
Când noi grăim, străin ne ești.
Bujorii mari au înflorit
Și roșul lor se scurge pe tulpini
Cu nori în ochi privim lumina lor,
Și n-o vedem.
Parfumul mângâie întregul câmp
[...] Citește tot
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

închide ușa te rog sau inchide usa te rog ! 2
Picură acum apă pe bani
Iar gerul troznește prin oase
Capacul din pod de canal
Dispărut...
Se spală pe mâini în ligheane rugina,
De ani.
Mătreața din nori nespălați
Crapă gheața pe fulgi
Pocnirea din canalul drogat
Encordare de aer în pungi.
Coboară tiptil pe scara-negrită
Cu tristețe albeața roșește-n obraji
În urma ei apa cu capete sparte
Rămâne mirată, țepoasă
Sub nări iese abur și gânduri spre vară
Ce-anină speranțe deșarte...
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Macii
Grâul e-n floare
Macii
Se chinuiau să îl țină-n picioare
Gemeau
Trăgeau de umeri
Mustățile din spic
Înc-un pic
Înc-un pic.
Și n-au crezut strămoșii
Cum nu credeți nici voi
Dar truda lor se vede și astăzi printre noi
Macii sunt roșii!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regents park
Au zburat porumbeii cu boabe în cioc
Picuri mari de pe degete sparte
Printre norii înalți răsar ghiocei
Crengilor muguri li se urcă în spate
Pe lacuri de mână tremurate de vânt
zgribulite stau bărcile sure
cu țipăt cocorii se înscriu la cuvânt
neștiind cât mai pot să îndure.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Ruben Bucoiu, adresa este:
