Sorin George Vidoe

Buzele rostesc într-un târziu

Lumea se curmă
în zăpezile mele.
Umbrele pădurii dansează
lângă hoituri de cai,
paharele cu vin
se sparg de munţii de gheaţă.
Nespus de tare
pleoapele-mi sunt ninse,
sânge,
ochi de fiară,
învinsele clipe
nu dau înapoi.
Apusul priveşte
gol şi pustiu,
mă lepăd de casă
ca de-o jucărie stricată.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când cerul coboară

Când cerul coboară
Stelele dansează,
Cântecul dragostei
Pe valuri vibrează.

Pe drumuri de ape
Privirea-mi se-afundă,
Invoc revederea
În noaptea rotundă.

Doamne, cum trec anii
Prin părul meu albit,
Buzele în rugă
Rostesc tot ce-am iubit.

poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel ce priveşte şi vede

Privesc şi văd copiii plângând,
lacrimi stând după gratii,
privesc şi Îl zăresc pe El,
crucificat sub cer,
privesc şi văd în curte un miel,
în poartă un clopot din flori,
sub teiul pitit după casă
un blid cu colivă-negrită,
corbii deasupra roată,
icoane cântând în zăpadă,
iar clopotul bate şi bate...
Tata pleacă din casă,
tăcere albă peste toate câte văd
şi cruci îngheţate-n morminte.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coborau zăpezile-n câmpii

Aripi s-au frânt
în zbor împietrit –
lupii în stână –
se trage la sorţi,
sub cruce se aşează
mielul cel alb.
Sângele cald
strigă spre cer,
odată cu El
coborau zăpezile-n câmpii.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concepţie falsă despre impresii

Puterea stă
în credinţa unui singur Eu.
Exclude suferinţa
şi priveşte în unghiuri ascunse:
Viaţa!
Pluteşti în iluzii
precum frunzele care cad,
pierzând pentru totdeauna
Speranţa.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul

Semănătorul
s-a cioplit în piatră,
a ridicat
pe ogoare de apă
ramuri de rod,
găsindu-şi popas
în ochii adâncului meu.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansând între nămeţi de zăpadă

Din somn m-am deşteptat în umbra blândă
a dimineţii ce se naşte peste sat,
la geam, în murmur sacadat ascult
cum picură din ţurţuri boabe de cristal.

E semn că soarele goneşte norii
ce m-au ţinut în hibernare albă,
păream un nou născut, cu suflet nou,
în dimineaţa ce se scaldă în extaz.

E prima zi a primăverii
înfăşurată în văl albastru, nesfârşit,
în ciripit de rândunele pe sub streşini
ce mă invită, parcă,
să ies la dans, printre nămeţi de zăpadă
ce-au început să plângă
cu lacrimi ascunse sub pământ.

E prima zi de zăpadă topită
ce se contopeşte în râu cântător,

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre statui

Din trup de pământ
Suflet de statui,
Iarbă şi vise
Prin fruct de gutui.

Din munţii semeţi
Idei şi statui,
Prin apă şi foc
Trupul cerului.

Dincolo de noi
Prin dălţi de statui
Vorbele-s rupte
Poartă dorului.

Crezuri urcate
Pe socluri statui,
Păsări în rugă
Stau albe statui.

poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre vise şi flori

Dacă fiecare îndrăgostit
ar fura flori grădinarilor
visele s-ar contopi
într-o firavă înfăţişare
a unei lumi
peste care pădurea
ar topi lumina
în cântecul frunzelor...

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialogând cu zăpada

Am intrat în casă să mă ascund
de doamna înveşmântată-n alb,
îmi ţin răsuflarea să ascult
tânguirea vântului turbat.

Focul din sobă păleşte încet,
umbrele nopţii se aştern la joc
în mine renasc ca un izvor
fără de sfârşit, amintiri uitate.

Prin geam răzbate lumina zăpezii
şoptindu-mi, parcă, în auz:
"lasă-mă să trăiesc în această culoare,
să fiu eterna podoavă de argint."

"Dar nu de mine depinde trăirea,
eu sunt doar muritor pe pământ!"
şi ca răspuns la acest scurt dialog
din ceruri curge lin, puritate.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!