Poezii de Sorin Oancea, pagina 9
Plângem
același ochi al orbirii
umblat printre garduri
umilit de creier
cu vestă galbenă ca J. R.
în Dallas la timpul trecut
la noi pe stradă
unde nu va veni televiziunea
suntem prea mici
ne filmăm în fluxuri online
spunem nimic interesant
dovedim că se poate
visul american/visul occidental
este tot un singur vis
trist se stingea
pe un pat în dormitor
cam o bolniță
candelabrul cânta
sau iar ai uitat deschis
Europa liberă
și ai plecat în altă cameră
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plimbare
o alee în plin soare...
în plin soare drum urban...
cârciume și aprozare,
becuri reci, faruri, cișmea...
pe o insulă de bancă
gâlcevindu-se de zor,
lumea verde, lumea albă,
lumea ne-luminilor...
un pustiu de simbolisme
încărcat de populism/
jar în sufletul muierii
captivată în comunism,
al bărbaților privire
pe întinsul inelar
scurgea din a mea pieire
prelingea din rana mea
către nimenii cu rufe
atârnate peste stâlpi
ce strigau eliberare
de parcă poți, neputând
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poarta legendară a celor scormonitori
acesta e poemul care cade
așteptat pe scenă
din cer direct în cap
predică de blesteme cu ghilotine
sfioase urcând în înalt
lama lor roz și moale
care se umple cu flori
de la publicul isteric sincer
reușind libertatea
celui chinuit și salvat
de daimonul care-i zbiară
eternitatea în fragmente de film
scrijelite cu ghiara
trist
coborât în lumea lor
apoi albind de dragoste
în ninsorile de-o vară
închise în scrumul abstinenți
de la incandescența fumegândă
în coaja asta de hârtie
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate fi un noi-eu?
poate că există un noi-eu și un noi-tu
Prometeul de trupuri sau sfâșiat de zei
o lumină pulsând vag spre soare
și nimic mai interesant decât prietenia
o pâine cu aluat cojit de dogoare
undeva unde în noi zace dezlipirea
iar trupul lui rămâne nevăzut dar sensibil
tot așa cât privești spre lună
tot mai mici se mijesc măruntaie
apar zilele pline de pulsul orb
iar în orbul lucrurilor eul-el
micul tocilar liric căutându-i
din nimic la nesfârșit eroismul.
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeziile
poeziile:
nu se scriu cu cuterul...
nu se plimbă sub pielea de găină...
nu sunt auzite în infern
pentru fiștecine de nimeni
căzător printre golurile de gol...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pustiia de ziar
[poezia de azi]
{a devenit stafia
{umbra necuvântării...
nu urma necuvintelor
nu dorul...
ne-fața ne-generației
scheletul lui Nimeni
(secul douăzeci)
din cufărul spart
cu cheia franceză strâmtă,
tăcută,
încordată cu Beat
jos în lumina străzii
pustii de ziar...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reflexii din oameni
oglinzile surpate în conștiința orașului
au multe chipuri înghețate
oameni de gheață și zăpadă
e plin vacarmul de nea
ei coboară să fie aplaudați
să aducă lumina din visterie
crezul unei înnoiri
a omului bionic
pe la colțuri supraomul se ascunde
cuprins de mersul pe sârmă
neștiind când va răsări
din bobocul noii orânduiri
oglinzile surpate în conștiința orașului
se crapă de la atât frig între figuranți
soarele desenează vitralii
din urma unei civilizații îngâmfate
bucurându-se ca un pictor avangardist
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Resursele media ale negenerației
ne vom întâlni într-un reportofon
ne vom suprascrie
capetele de șters sunt deja epuizate
au albit prea multe câmpuri electromagnetice
au refolosit prea multe benzi
apoi vom purta un dialog
de-a surda
iar toată magia asta va fi hit
pentru un dj debusolat
o nouă formă de muzică concretă
banda va dansa îngândurată
pentru mica clipire
imposibilul va porni o nouă lume
vom fi ascunși în colecții
private de lumina soarelui
neexpuse mulțimii
ca un dialog etern înghețat
departe de cei care ne-au cunoscut
zălog al dorinței mele de a vorbi cu dumneavoastră
apele vor curge la fel
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverberații
unele tremurături
albitele
umbritele
'negritele
orc la van Gogh
se liniază cerul
se liniază holda
ușile luminilor
orbirea trezitoare
orc la van Gogh
ieșirea pionilor
frica de rege
jocul de-a lumina
bestiei ce adoarme
între orbimea diaristică
și marea cometă terestră
unele tremurături
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salată
dacă ar fi să pleci
din franța gândirii
departe de germania albită
acolo în polonia suferinței
și peste zări&mări
ai putea oare(?) să calci
în bucuria europeanului
vlăguit de liniștea
unor oameni neștiutori
departe de lăncii
sau cavaleri închipuiți
ca Sancho
și scutierul său Don
privind din Catalunia
către cer chemând Columb-ul
global al spiritului cavaleresc
al dreptății
Scena a doua nu se mai joacă
cortina s-a înțepenit
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Sorin Oancea, adresa este: