Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Teodor Dume

Poezii de Teodor Dume, pagina 16

Duminica respirațiile tac...

dimineața de duminică
e o simplă deschidere
spre rugă

moment în care
Dumnezeu sărută un copil

respirațiile tac...

ce mult contează o zi
în care ai senzația că exiști
chiar dacă mâine
totul va fi altfel...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Moarte, tu n-ai nume de Om

(scris pe patul de spital, aprilie 2018)

mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
dacă mi-ai fi dat un semn
oricât de mic
îmi pregăteam valiza
cu toate cele necesare
un aparat de ras
un creion o mapă și un plic

mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
mai zăbovește jos
sub deal un pic
să sting lumina apa
gazul și să las o cheie
ori nu știai că am
o mamă și un copil mai mic

[...] Citește tot

poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului (aprilie 2018)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Oare, de ce?

în fiecare zi există o altă zi
și-n fiecare din noi
există o zi
în care se moare
nimeni și nimic
nu o poate ocoli
nici oamenii fără gânduri
nici însuși Dumnezeu

e un spațiu rezervat și nu insist

traversez singurătăți și învăț
cum se moare
în înțelesul meu
un răsărit fără margini
și fără intersecții

oare de ce se moare fără ca timpul
să-ți îngăduie
să te cunoști pe tine însuți?

poezie de Teodor Dume (2015)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugă de seară

Am presărat soarele
pe rana-ți deschisă, tată,
într-o rugă de seară
și-n limpezimea ochiului tău
mi-am oglindit fața
pentru a defini istoria
dinspre suflet
mirosul din țeava de pușcă
urca într-un fel de rostire
blestemată
și strig, strig
alungându-mi teama

... se face liniște
și sub semnul înțelepciunii
șoptesc: iubire, pace, soare.

poezie de Teodor Dume din Adevărul din cuvinte (1985)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Singurătatea, ca o molie

durerea este singura parte a vieții
care te învață cum
să-ți învingi moartea

și dacă există cineva care
să-ți acopere umbra
e doar
singurătatea căruia îi place
să roadă din tine

ca o molie

poezie de Teodor Dume (2015)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Traiectorii

în mine mai port câteva urme și
deseori mă cert cu Dumnezeu
pentru toate răutățile lumii
nu pentru că ar fi vinovat
duelul acesta se duce
de peste două mii de ani
supremația vorbelor schimbă traiectorii
ochiul bolnav al nopții clipește des
pentru nevoia de a fi ceea ce sunt
mă pedepsesc marile întrebări
la care
nici Dumnezeu nu a răspuns

trupul meu reîntors în ceea ce am fost
caută răspunsuri...

poezie de Teodor Dume (2015)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Se aud pași dinspre
marginea cealaltă
a pământului
tăcere
nu le stricați echilibrul!

poezie de Teodor Dume (22 octombrie 2021)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

undeva în inima mea
e o cicatrice, s-a mutat cu chirie,
nu doare dar
pulsează insistent

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Brâncuși

Am sărutat cu genunchiul
lespedea de piatră
într-o rugăciune
am deschis poarta sărutului
și m-am așezat la masa tăcerii
vorbea cumințenia pământului
și creștea piatra lipindu-și
de obrazul meu somnul
toate rosteau numele
un singur nume
reverberând în tăcere
într-un târziu, cu fâlfâit
de aripi incolore,
l-a prins în cioc măiastra
și l-a urcat
în înaltul coloanei fără de sfârșit

Am sărutat cu genunchiul
lespedea de piatră
într-o pioasă rugăciune

[...] Citește tot

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Câteodată și Dumnezeu rămâne singur

stau în mijlocul unei lumânări aprinse
și tremur
în tot acest timp întunericul
iese din mine ca dintr-un chip
fără umbră
simt greutatea cerului cum
se prelinge în oameni

liniștea scrijelește adânc

s-ar putea spune că cineva a trecut pe aici
și într-o bună zi va întreba de mine
iar tu prin fereastra închisă
o să-l rogi pe Dumnezeu
să țină timpul în loc

eu voi privi din tăișul unei lacrimi

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

<< < Pagina din 46 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Teodor Dume, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Teodor Dume

Teodor Dume
poet, scriitor și aforist român

Evenimente biografice

Mai multe informații...

Fani pe Facebook