Poezii de Teodor Dume, pagina 26
Bunule meșter
Cum să pășesc
dacă pământul mă doare?
Bunule meșter
ia lutul în pumn
și dă-mi-l ulcea
E timpul să intru în lan
poezie de Teodor Dume din Adevărul din cuvinte (1985)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca o liniște
o viață pleacă alta vine însă
puțini sunt cei care știu
că între cele două respirații
sunt două lumi și
un singur loc din care
se pleacă
ca o liniște
chiar și Dumnezeu se află în derută
poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un tablou, viața
privit din stânga pare rotund
dinspre răsărit
puțin alungit
și din toate cele patru puncte
pare la fel
o dimensiune
una singură
doar umbra crește și descrește
până la un punct...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Captiv între două respirații
iartă-mă pentru ceea ce am fost
am palmele ude și mă agăț de viață
ca iedera de cer
nici nu știu dacă mai am nevoie de dragoste
momentul este o taină prin care
mă plimb zi de zi și e
firesc să fie așa
nu mă simt niciodată singur
iubirea se ascunde în oameni și
fiecare are povestea sa
și-n fiecare poveste
sunt eu
captiv
între două respirații
privesc iubirea
durerea și oamenii
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume (2015)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cicatricea
Cicatricea
Mereu am scris cu mâna dreaptă
uitând gesturile în spatele cuvintelor
și mai apoi
mi-am dat seama
că-n urma literelor se închidea o rană
poezie de Teodor Dume din carte: ancoră pe suflet (2020)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colecționarul de răni
poate că teama pe care o invoc
nici nu există
nici oamenii întorși de la muncă
cu haina purtată pe umeri ca un semn
de ultimă suflare a trudei
nu există
decât
o moarte prin care văd înăuntru
nu știu dacă e bine sau rău
toate acestea îmi inflamează iubirea
și tot ce-am avut...
până la urmă aș putea spune că
nu există nicio amintire
cu un copil în pantalon scurt
ci doar un bătrân colecționar de răni
pe care și Dumnezeu l-a uitat
nu mai știu niciun cuvânt care începe cu mine
știu însă un loc pe unde nu mai trece nimeni
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Continuitate
undeva în inima mea e o cicatrice
s-a mutat cu chirie
nu doare
dar
pulsează insistent
poezie de Teodor Dume (ianuarie 2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

E târziu și e toamnă, Ana
în serile când toți Dumnezeii
merg la culcare mi-aș dori
să rămân în mine
într-o lume numai a mea
să devin Dumnezeul tuturor iubirilor să
fac schimb de iluzii
și-n cele din urmă să te cuceresc
ca pe o corabie în derivă
și totuși...
a plouat destul și încă
orizontul e departe
cu amintirile-ngropate printre riduri privesc
din primăvară înspre toamnă deși știu
că scenariul pe care-mi construiesc sentimentele
e un plagiat mă agăț de fiecare clipă și
nu vreau decât să te aud vorbindu-mi
ca și când ai fi lângă mine
pe aleea de piatră udă
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, doar un nume...
între o bucată de soare și
una de umbră
desăvârșesc infinitul
mă tem însă că într-o bună zi
Dumnezeu va uita de mine...
doar soarele cuibărit în clopotnița din sat
își va aminti cine am fost
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără identitate
nu-ți mototoli mâinile
într-un lighean
cu apă murdară
și-n cele din urmă
să ai pretenția că ești curat
gestul ar putea dilua sensul zilei
poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Teodor Dume, adresa este:
