Poezii de Traian Abruda, pagina 114
Un gest de curtoazie
nu creierul căzuse din cuier - creierul nu
era pălărie - erau
foarte slabi pe atunci poeții din linia-ntâi (?!) - mai
umblau cu sinucideri boeme
părând că gândesc că iubesc nemurirea
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un măcel
totul
s-a întâmplat
ieri azi
dimineață mai erau doar doi ochi
în viață
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un minister
poezia este și atunci când e vară asurzitoare și ți
se pișă un samovar pe picioare și este
poezie și când rușii intră în bucurești urinând
maladeț, pe trupele nato din herăstraie - cu vedere
la mae: un minister a-servit. prea curând...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un minister
văd că murim iar sportul acesta
se plimbă ca limba matură pe coapse
dacă rămâne o naștere
în urma nebuniilor noastre de ado
lescenți
atunci, da, voi ști că iubesc fără margini (?!)
o femeie o
arecum limitată la ministerul de groază pe care
nu-l mai conduce -
misterul
nu se va rezolva prea curând:
văd că murim fără terenuri de te
nis. nu, sigur murim cu un gând
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un nor
privind la zăpadă
cum se face
om și stă să cadă
grămadă or
donată în patima iernilor (?!), în
cetinește atât
timp cât se află deasupra
brazilor -
creneluri în ceața străpunsă de soare -
privește
cum se topește,-n urât,
albul zăpezii
timp de-o viață în
trecătoare
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un pas mare pentru un om foarte mic
în 69 când neil
armstrong încerca primele jocuri de gleznă
pe lună eu aveam 9 ani și obișnuiam
să intru sub masa din sufragerie
să pun
culcat pe spate picioarele pe un scaun
să cred
că mă aflu cu totul în spațiu
să văd
furișat sub tăblia mesei-capsulă
spațială stele și stele și stele
să pun
și eu piciorul pe luna ce-o decupasem
cu greu din coperta rigidă a blocului de desen
plin și el cu astronauți
vehicule spațiale galaxii și sisteme
solare și pline
de lumini, cum erau
și anii mei de atunci
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un pește
un pește
de la poezie vorbește pe limbă
de clește
scoate toți dinții de zâmbet
acvatic
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un secret de aflat
la ce mă gândesc? es
te un secret de aflat -
numai femeia cu sâni permisivi ar putea
să dezgroape mamuții din pajiștea mea
tunsă ciudat cu breton
de elefant: de
circ fără fildeși în care să mai sculpteze
po
etul dragul
meu emin cu bubele trase ce
va și cumva
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur mușchetar
când s-a făcut umbră și a
început duelul în arenă cu sine
uneori s-a străpuns (?!) s-a
ridicat la moalele pietrei
apoi s-a-ntărit ca mustață
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un strănut cu elogii exagerate
nu știam că ursuleții polari
se numără printre fanii textelor mele
nu
era de așteptat ca banchiza cu foci
să vireze strâns dreapta în timpul asaltului lor
or'
asta e o surpriză tare plăcută (?!) - tare
ca piatra de polizor-diamant acrișor
nu
foarte mult vorbitoare în gheare de gheață
ascuțite prin strănutare, asurzitor -
da
poate rezist mai bine la frigidesktop de
cât în țările fișierelor calme
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Traian Abruda, adresa este:
