Poezii de Valentin David, pagina 4
Ghinion
Îți scriu Julieta din spital,
Lovit de-o cruntă tragedie,
De fel sunt foarte punctual,
Dar iată-s la ortopedie!
Veneam așa ca de-obicei,
Plin de speranțe deșănțate,
Cu greu, pe frig și pe polei,
Cu flori, și cu o scară-n spate.
Nici lună plină nu era,
Și parcă bănuiam eșecul,
Vazând că-n colț, pe strada ta,
S-a ars probabil iarăși becul.
Precum o cârtiță de orb,
Și cu miscările confuze,
Urcam pe scară să îți sorb,
Iubirea de pe-a tale buze.
[...] Citește tot
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul destinului
Să-mi spună-un ultim bun rămas,
Când triste zorile se duc,
Cânta o mierlă, într-un nuc,
Cernită, c-un angelic glas.
Cu tact, rozându-mi un papuc,
M-așteaptă-un câine de pripas,
Să-mi spună-un ultim bun rămas,
Când triste zorile se duc,
Cu glasul grav, de contrabas,
Destinul îmi mai joacă-un truc,
Fiindcă-n ultimul meu ceas,
Mă aștepta un pui de cuc....
Să-mi spună-un ultim bun rămas!
rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iepurașul și cioara
Un iepuraș parca mașina chiar lângă un înalt stejar,
Dar unde își făcuse cioara, sus pe o cracă, un cuibar,
Și când voia deplin să tragă în piept al zorilor nesaț,
Găsea, cu scârbă, pe capotă, grămezi întregi de găinaț.
La început strigă la cioară cerându-i să își ceară scuze,
În timp ce cu un smoc de frunze, ștergea și da mărunt din buze,
Apoi văzând că treaba merge la fel de prost și-n-continuare,
A început s-arate pumnii și să înjure-n gura mare.
Cum nu avea câștig de cauză cu nesimțiții de croncani,
A prins intens să-i bombardeze cu uscături și bolovani,
Dar cuibul fi'nd la înălțime, cu constituție plăpândă,
N-avea se pare iepurașul vreo mică șansă de izbândă.
În timp ce cumpăra legume la piață,( l-a trimis soția,)
O revelație divină schimbă pe dată strategia:
Mută mașina-n altă parte, trecând cu râvnă la săpat,
Făcând sub pomul cu pricina, grădina sa de zarzavat.
Punând semințele în brazda săpată proaspăt în pământ
Și zilnic, gratis, de la cioară, grămezile de-ngrășământ,
Creșteau legumele-n prostie, mulți morcovi, varză și bostani,
Că în decurs de-un an de zile se strânse un purcoi de bani.
[...] Citește tot
fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbătrânesc?
Îmbătrânesc, se pare, dar nu îmi este teamă,
Chiar dacă nu-s bărbatul ce-am fost odinioară,
Dar văd surprins, că totuși, mai sunt băgat în seamă...
Când îmi inund vecinul sau când mai cad pe scară.
Eram timidul clasei, amic cu poezia,
Purtând și-n tinerețe cu mine handicapul.
Acum când trec pe stradă și tremur ca piftia,
Chiar și o tinerică, oftând, întoarce capul.
Mai nou și maidanezii m-acceptă și mă plac,
În parc trecând pe-alee, apar și-mi dau onorul,
Ba unii mai în vârstă, crezând că sunt copac,
Amabil mă salută din mers, săltând piciorul.
Am două-trei babete, vecine de balcon,
Ce-mi dau vreo aspirină sau chiar un Piafen,
Dar mă bârfesc într-una, căci am și Parkinson,
Iar ele cred că tremur intenționat, obscen.
[...] Citește tot
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndoială
Mă ocolesc miresme violete
Din florile mărețului apus,
Zbor clipele ce munții au supus,
În pulbere, mușcând pe îndelete.
S-au destrămat amurgurile caste
Ce tainele iubirii au ascuns,
Cuvântul, cu vibrări de nepătruns
E scufundat în apele albastre.
Nisipuri reci se pogorăsc agale
Din gâtul de clepsidră însetat,
Zbor suflete în zbor imaculat,
Și se cobor statui din piedestale.
Se zbat rănite aripi de sonet,
Când coarda-i ruptă, cupa este goală,
Iubirea mea se zbate-n îndoială,
Iubirea mea, în tot ce-i violet.
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înviere
Bătrânul brad, te tine-mbrățisat,
A tresărit din somn, visând lumină,
Fiorul magic l-a descătușat,
Pulsând din vârf și pân' la rădăcină.
Anchilozate ramuri au simțit,
Din nou, un tremur care de decenii
In vise doar, fugar, a mai clipit,
Un licurici uitat in valul vremii.
În stâncă, rădăcini, cu disperare,
A-nfipt cu un efort nepământean
Sperând să mai rămână în picioare,
Iubindu-te din nou, măcar un an.
Mari lacrimi de rășină cad în prund,
Din muguri noi, deși e toamnă-afară
Și în a sale cercuri, în afund,
A început o nouă primăvară!
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ironia sorții
Un parior dresă un cimpanzeu,
Ce-a deveni neîntrecut jocheu.
Era ușor, agil, cu gură mare,
Iar calul relaxat părea să zboare.
Ca și trofeu, acest jocheu cu blană,
Se mulțumea, modest, cu o banană,
Pe cănd stăpânul său cu rang de Sir,
Își îndesa cu sutele-n în chimir.
Urmând o competiție-nsemnată,
Stăpânul, lacom, l-a înscris pe dată
Și-avid să depășească bariere
A pariat întreaga sa avere.
Maimuța cu cascheta sa vărgată,
Luă un start lansat, ca o săgeată,
Lăsînd plutonu-n spate cam o milă,
Zburând spre o victorie facilă.
Cand mai avea din cursă o zecime,
Subit văzu maimuța în mulțime,
Un prichindel cu plete lungi, bălane,
Ce-avea în mână câteva banane.
[...] Citește tot
fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul cu focul - poezie epigramatică
Pe grill îl perpelea vecina,
Pe-un pompier deloc deștept:
I-a ars în timp record chenzina...
Din portofelul de la piept!
Având la inimă un foc,
Ce pe vecini a prins să-i ardă,
Sunt bârfe despre ea în bloc...
Nu-i bombă sexy ci petardă!
Cu focul întrecând măsura,
Că mândra prea era di vină:
I-a spus un medic că arsura
Va trece cu penicilină!
Ca generosul Prometeu,
Furând din foc întâia oară,
L-a pedepsit și Dumnezeu...
C-o pensie alimentară!
poezie satirică de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea de azi
Când totu-n lume e întors pe dos
Și ne conduc, ocult, ciudate legi,
E inutil, ba chiar periculos,
Ca adevărul să îl înțelegi.
De vezi minciuna și încerci s-o negi,
Ești izolat, efortu-i de prisos,
Căci totu-n lume e întors pe dos
Și ne conduc, ocult, ciudate legi.
Suntem împinși în ritm vertiginos
Spre moarte, n-ai putere să alegi,
Căci la butoane sunt senili moșnegi,
Manipulați de cei cu teancul gros...
Și totu-n lume e întors pe dos!
hipersonet de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai lasă beletristica...
De felul tau, un pic cam taciturn,
Citești doar ziua-n anotimpuri reci,
Ne-mbrobodești că sui în vârf de turn,
Când mult mai des cobori în fund de beci!
Citesti doar clasici nu prea iei măsuri,
Mai bine ia un pumn de Rudotel:
În poșta ta se-nghesuie facturi,
De Vodafone, Eon, Romgaz, Enel...
Dar cînd le vei citi va fi tarziu,
Te vei simți ca și lovit de tanc
Și vei umbla precum un ageamiu,
Să iei un împrumut la Erste Bank!
Facturile ai vrea să le arunci,
Dar sunt speranțe slabe, iluzorii,
Ai vrea să dormi, un somn senin, de prunci,
Dar bat în ușă iar executorii!
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Valentin David, adresa este:
