Valentin David

Replică la poezia "Albastru 23" de Violetta Petre

Uneori mă trezesc dintr-un vis pământean
Şi plutesc în derivă, pe-o epavă-n ocean,
Sunt o tânără sclavă, aruncată pe-un pat,
În sordida cabină, de vestitul pirat.

Mă dezbracă c-o mână, mă cutremur de frig,
Ce-a de-a doua-i lipseşte, are-n loc un cârlig,
Isi dă jos pantalonii şi observ cu umor,
Că un ciot de stejar e al doilea picior.

Mă priveste sălbatic, şi scrâşnind din măsele,
N-are-un ochi, ci o bandă fabricată din piele,
N-are dinţi, în ureche are urme de-alice,
Iar pe scalp, o mulţime de mai vechi cicatrice.

Este gol şi-a venit mai aproape un pic,
L-a lovit şi o schijă, chiar mai jos de buric,
Şi acuma sunt calmă, e un tip expirat,..
Ne jucăm de-a prinţesa şi bărbatul pirat!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replica la poezia "Albastru 47" de Violetta Petre

În noapte, se dezbracă-n miez de vară
Vecina de la bloc, şi-ncepe chinul,
C-apare dezbrăcat, a zecea oară,
Probabil de la duş, cântând. vecinul.

Frumoasă e de parcă-i o statuie,
Ce-a coborât, sublimă, de pe soclu,
El, un satir păros ce-n pat se suie,
De dau nervos, de masă, cu binoclul.

O mâţă-a dărâmat subit perdeaua
Si-n ritm halucinant de canzonete
Satirul trage iute jaluzeaua...
Şi pot vedea doar scene incomplete!

E un coşmar cumplit, dar mă trezesc,
Privesc nevasta şi se-aprind avarii,
Mi-a spus că de vecina-n somn vorbesc
Şi că mi-am spart azi noapte ochelarii!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Din cap până-n picioare..." de Violetta Petre

Te-aş învăţa din nou ca să iubeşti,
Cu pasiune forţă şi ardoare,
Dar cum n-aş vrea afară să răceşti,
Nu sta în pielea goală în parcare!

Doi guguştiuci ce nu au ce să facă
Se tot iubesc şi-şi dau fervent osârda,
Pentru amor nebun, de vrei pe cracă,
Ca un codoş ţi-l recomand pe Gârda!

Şi fluturii în prag de primăvară
Se pare că-au probleme cu hormonii...
Pentru amor în zbor, de vrei afară,
Ca bun amic ti-l recomand pe Noni!

Pisicile perverse urlă tare
Atenţie te rog la păsărică,
Că-i tânăr pensionar, cu rentă mare
Şi mult mai slab, e potrivit Stelică!

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "E toamnă iar..." de Gheorghe Gurău

S-a stins lumina într-un mod abrupt
Când soarele s-a plictisit de moarte,
Pe ceruri discul roşu să şi-l poarte
Într-un periplu cosmic nentrerupt.

O cucuvea justiţia împarte,
Dar când să aresteze vreun corupt,
S-a stins lumina într-un mod abrupt
Că soarele s-a plictisit de moarte...

Am renunţat cu norii să mă lupt,
Cu proştii ce n-au şcoală şi nici carte
Şi-observ uimit că după ce am supt
O sticlă, c-o licoare mai aparte,

S-a stins lumina într-un mod abrupt

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replica la poezia "Gheorghe-al meu, ce Moş Crăciun" de Violetta Petre

Mă-ntorceam din deplasare cu maşina din Bacău,
Începu să ningă tare, ceaţă deasă, drumul rău,
Mi s-a aburit parbrizul, când ajuns-am la Braşov,
Când văzui cum disperată, în nămeţi, o doamnă-n mov
Cu năduf, dădea din mână implorându-mă să stau,
Spre Sibiu voind, probabil, în cabină să o iau.
Am în piept un suflet mare şi am pus grăbit o frână,
Coborînd grăbit, pe dată, doamnei să-i întind o mînă,
Şi privind-o în orbite, în nămeţi era să cad,
Când văzui că-i o blondină, având ochii ca de jad.
S-a urcat tăcută-n dreapta, şi văzui peste-ochelari,
C-avea bucle platinate, însă... mîinile cam mari,
Blugi mulaţi şi pulpe groase, bustul ferm şi rotofei,
Cizmuliţe roşii scurte dar mărime patru'ştrei!
O-ntrebai de unde vine, dacă merge către casă,
Si mi-a spus cu voce dulce, însă anormal de groasă,
Că vâzînd ce suflet mare am, chiar dacă ar fi să şchioapăt,
E decisă, ferm, cu mine, să ajungă pân' la capăt!
Începu să se dezbrace de bluziţa de mătase,
Şi-apărură de îndată nişte braţe cam păroase,

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Iubire albă" de Violetta Petre

În leu, m-aş transforma dintr-o pisică,
În zori, când noaptea neagră se destramă
Şi să te simt, cu degetele-n coamă,
Îmi umbli, tandru, neştiind de frică.
Cu ochi mijiţi, torcând încetişor,
În suflet simt cum se închide rana,
Tu să-mi fi cerul, eu să-ţi fiu savana,
Să ne iubim sub soarele-arzător.
Să îţi pătrund sub pielea ta umană,
Ca într-o junglă plină de liane,
Sălbatic provocându-ţi lungi frisoane,
Să simt sudoarea şiroind pe blană.
De tine mi-este foame, te-aş mânca,
N-aş şti cu ce să-ncep, eşti moale, dulce,
Vreau capul tău pe piept să mi se culce,
M-abţin, că nu-mi ajungi nici pe-o măsea!
Dar până nu te muşc, spărgând misterul,
Deschide-odată, proasto, frigiderul!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Mi-s fluturii-ntr-o aripă..." de Violetta Petre

M-ai acuzat brutal de neputinţă,
Şi ai ieşit plângând din dormitor,
Rămas-a doar peruca pe covor,
Să-mi adâncească neagra umilinţă.

De-o oră, planetar lovit de drame,
Nu pot să mă cobor încă din pat,
Căci cu cătuşe roze m-ai legat,
Şi-acuma risc, stingher, să mor de foame!

Te-ai răzvrătit când semidezbrăcată
Te-am refuzat şi te-am rugat să pleci,
Ai declarat că nu mă ierţi în veci,
Ba chiar o să mă dai în judecată

Ai spart nervoasă la plecare-un geam,
Şi uşa de intrare-n locuinţă,
Ai dovedit plenar, cu prisosinţă,
Că eşti un vajnic fiu al lui Adam!

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Nu-i de ajuns dorinţa" de Violetta Petre

Ne-am întâlnit din întâmplare pe ale parcului alei
Pe jos scăpat-ai ochelarii şi tont eu am călcat pe ei,
Cu o privire vinovată te-am măsurat, tu radiai,
Mărunt dădeai mereu din buze, probabil că mă adorai!

Mi-ai aplicat, aşa-ntr-o doară vreo trei umbrele la femur,
Ai pretextat că din greşeală, dar cu un aer foarte dur
Şi când te-ai aplecat, năframa să mi-o aplici ca pansament,
Cu zgomot ţi-a căzut peruca făcând o gaură-n ciment.

Erai de-a dreptul răpitoare, ca Penelopa din Itaca,
Dorind să îţi ridici peruca, într-un canal căzu şi placa,
M-am aplecat scâpând bastonul, ce îl tineam ca un proţap,
Şi tragică coincidenţă, ne-am dat acolo cap in cap!

Îngenuncheaţi, întâia dată, ne-am sărutat năbădăios,
Dar tragic mi-a scăpat cuponul de pensie atunci pe jos
Şi observând de bună seamă, că sigur nu sunt un mogul,
Ai declarat că doar iubirea în viaţa asta nu-i destul!

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "O iarnă pentru fiecare" de Violetta Petre

M-a copleşit tardivă şi speranţa,
Că ne vom împăca, dar cu durere,
Aud că soacra n-a-ncetat să zbiere
Şi am fugit din nou, spăşit, la Tanţa.

Am inghiţit de bună seama hapul,
Căci generos, am procedat ca tontul,
În timp record mi s-a golit şi contul
Şi-acum pe stradă Tanţa-ntoarce capul.

Soseşte iarna, e deja zăpadă
Şi ne găseşte rătăciţi prin viaţă
Luatu-mi-ai şi casa, ca o hoaţă,
Ai divorţat si am rămas pe stradă.

La tine-i cald, probabil, stai acasă
La mine viscoleşte iarna oarbă
Am turţuri prin mustaţă şi prin barbă
Şi mă-ncălzesc c-o sticlă de spirtoasă!

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replica la poezia "Ocean de iarnă între noi..." de Violetta Petre

Un reumatism mă bâtuie prin oase,
Sunt tepăn, ca pe munte, un ascet,
Să te sărut aş vrea, dar fac grimase,
Că am rămas blocat, ca la balet.

Te-am răstignit cu funii răsucite,
Orizontal degeaba mi te-am pus,
Te-ai dezlegat uşor, căci păsămite,
Pluteşti ca un balon, de jos in sus.

Câteodată arzi ca o văpaie,
Şi rece uneori ca răcitura,
Ca-n zilele când gazele îţi taie,
Când nu ai bani să îţi plăteşti factura.

Cu frigul tău mă faci mereu să mor,
Degeaba în genunchi implor iertare,
Să pot să vin la tine-n dormitor,
Îmi pun bocanci şi schiuri în picioare.

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!