Valeriu Barbu

De-a v-aţi ascunselea

pe umerii cerului atârnă
sâni alăptând
pe funia morţii atârnă poze

pentru mine viaţa este doar o ascunzătoare
de frica morţii -
mă va ghici
dar nu mă las uşor

am praştie
şi în ea
a pus visele cu tine
vezi tu cum ţi-e cerul când
săruţi ultima oară
fără să ştii
că este ultima oară?

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

de-o clipă (Preambul la «despre minuni»)

Poetul scriindu-şi poemul: «iată
acest verde, verde miraculos al câmpiei…» stând
în odaia lui plină
de lipsuri, de fum, cafea rece, pâine uscată şi uneori
un strop de vin

voi citiţi în tren, în lift, pe canapea, sătui
de reclamele la tv, aşteptând minuni
şi vă cuprinde o aşa părere de rău că
nu aţi contemplat verdele acela… abia trecură-ţi
pe lângă câmpie în drumul vostru spre casă…!
Ea-şi vede de anotimpurile ei acolo… poetul
a scrijelit rană de-o clipă… la el
întotdeauna-i verde o câmpie – măcar atât.

poetul de-ar scrie
ah, de-ar scrie despre minuni…
ce de răni mi-aş face de dragul lui

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Defotbalizarea Muntelui Athos

Pithia contemporană admiră
Propriul şi indivizibilul păduche de lux
– nu plesneşte trepiedul
29 de zile pentru purificare
între timp
mama idioţilor e mereu gravidă
ghiorăie maţele acestui Pământ
pucioasă pe cruci
şi doar un munte... şi acela cere
să fie defotbalizat
Ducă-se pe pustii conduce cu 1-0
Foamea conduce în grupe detaşat
Pithia desculţă rânjeşte fotogenic
câteva oi
ucise de singurătate... mocanul
vinde nemioritic arme şi se roagă
sperând să ajungă Alesul
– nu, nu-i aluzie la... Thomas Mann
s-a dus în doamna maică-sa
înţelepciunea – cărţile de joc

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deodată soldat

Totul îmi pare nou în dimineaţa asta
Cu nările amândouă
Respir aşa cum făceam cu uniforma, caietele, manualele
La fiecare 15 septembrie
Păşesc şi frunzele îmi atenuează fermitatea
Pantofii la fel de noi
Alei croite chiar acum cu fiecare pas şi
probabil
Mă aşteaptă iminenta descoperire
Că tot acest nou era aici dintotdeauna
Doar eu trăiam într-un segment de curbă a unui timp în apnee
Aerul mă îmbracă în uniforma soldatului ce porneşte în prima permisie
Visând o iubită desenând aşternuturi neatinse
Singura teamă a oricărui soldat este impecabilul ţinutei şi refuzul desenului

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

despre minuni (3)

injecţia de dilataţie… mama, sărmana
cândva, la naşterea mea, pare că
mi-a afectat vederea
prea aproape sunt de «pleoapa ta», cititorule
să ştii, ea ascunde, îngroapă-dezgroapă
o hartă
ce păcat că nu-i
nicio oglindă să-ţi poată vorbi
despre o minune

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

despre minuni (4)

foaia aceasta aţi atins-o, ah
muchie tăioasă
un strop de sânge… nu-l speriaţi
lăsaţi-l, cel rămas în voi ştie
traiectorii
albine roşii, albine albe, stup vremelnic…
«ce el mână», prisăcarul
ţine pe genunchii săi o hartă
despre o minune

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

despre minuni (6)

jumătate din lingură – tăiată
pe lung, vertical, în secţiune
este cu bucurie – gustă
dacă poţi!… amaru-i
tot aşa, cealaltă jumătate?!
…inspiră-expiră; gestul mâinii tinzând
«vectorii»
descriu o hartă, priveşte-o de aproape, ştie
despre o minune

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

din ce în ce mai limpede

toate
câte mi se întâmplă
nu sunt incidenţe, au trecut
mii de fulgere prin secunda mea
nu m-am ars
au trecut mii de vehicule la un pas
nu m-au strivit…

răstălmăcind cauze, efecte, receptori
căutând sensibilităţile mele cele mai profunde –
în afară de un strop
de iubire –
n-am găsit decât frici
multiplicându-se continuu,
sunt incubatorul lor preferat…

altfel, îmi pare din ce în ce mai limpede
că este cineva
aproape nevăzut care
mă duce de mână, mă trece strada

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

din ieri…

…dacă eu o iubesc, ea
de ce nu mă iubeşte?!
Dacă mă oglindesc în lac, nu…
şi invers!
Ieri am scris un poem bufnit
vibraţii joase îmi taie pasul
pornind din acel moment,
tremur în frigul personal
parte din frigul amplu –
aşteptarea comună
……………………….
între timp, îţi voi săpa un lac
tu doar să-mi aprinzi focul
să nu-mi mai fie aşa de frig

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dizident

sunt
cel mai mare poet
numai că
pixul
fir-ar mă-sa a dracu
şi curva aia ieftină de foaie
au fugit împreună...

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!