Poezii de Valeriu Barbu, pagina 24
istoria lumii
între precariat și opulență
cuvintele alăptează debile speranțe
imagine gri imagine aurie
spectacolul începe
și costă al naibii
afișăm infecția, parada sărăciei și a fastului, între ele
necesitățile subiective anume create
lumea-i un ocean de degete îndreptate
mereu spre celălalt, reclame, lumini colorate, sunete
iluzii convertibile în obsesii
înșelătorii publicitare, electorale consecințele
le vor proba tocmai cine pretindeți că protejați
fiii voștri
se vor hrăni reciclând resturi
din spectacolul de astăzi silnic, interactiv
fluviu păstos falsă emancipare, Pământul
este tot mai sensibil nu și talpa
cuvinte despre salvare?
Le rostim și dăm din coate să ajungem în față
la spectacol, mimând că suntem «fans»
fiindcă «dă bine»
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire o societate cu răspundere limitată
o cale dar niciun drum concret
un tren de mare viteză
și nicio șină
o navă de croazieră
pe un strop de ploaie iminentă
cai sălbatici
prin vene deschise în altele
o enormă lumină și niciun ochi
două contururi desenate cu albastru
pe albastrul mai mult gri
niciun cuvânt traductibil
doar intenții de gest și
aproape inexplicabil
un pântece cuib miracolelor
bărbatul
sau ce-a mai rămas din
una din extremitățile armelor
ridică nedumerit din umeri
închipuindu-se
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jeleu poem
oamenii nu beau
ci doar mută lichidul
dintr-un vas spart într-altul, irosindu-l
oamenii nu vorbesc, fac aerisire cariilor
nu se sărută, își fură aerul
nu își dau mâinile, și le iau
selfie? doar astupă oglinzile
temându-se de absența memoriei ăstora
și cred conturul lor reflexia precisă
oamenii nu se înjură
nu se bat, nici ucid, ci doar au ceva tot trăgând
un covor de sub tălpi - crezându-l zburător
oamenii nici măcar nu sunt convinși
că sunt oameni, cineva totuși
ar trebui să le spună
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
joc în oglindă
Am învățat cu adevărat
ce-nseamnă dor rod chircit culege inima
drept vedeam departele
cu ochi de cal lac amar izvorăște azi din ei
cu ușurință petreceam secundarul
nefăcând vreodată caz zac la umbra lui nemaisfiindu-l
prietenii neștiindu-i le trecusem
fiecăruia alt rol lor le datorez răbdarea
și nu doar ci și iubirea, înțelesul
de încercări adus suda(u) la cald inimile noastre
dintre toate gusturile știe acum
gura mea pe cel amar rama neputințelor mă strânge
ce-mi rămâne centrifugându-mi sufletul
atât vă las în dar rad tot ce-i rău și arunc pustiului
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Kenosis
nu este nicio demnitate în a muri
să ajung la etatea asta
m-a costat viața
multora am dat motive să mă urască
fiindcă iubirea este rezervată numai naivilor
astăzi am ajuns profundamente străin
bietele mele oase au stricat destui dinți
și a venit vremea să-mi las macra
gingiilor betege
ca semn
de pură generozitate -
mușcați-mă...
senzația de vierme în tabloul ăsta
o creionează aglomerația
fapt pentru care mă dau afară
unui măr apocaliptic revendicat
de șerpi galactic de impetuoși
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
la fereastră
o păpușă mecanică
pe o cutie muzicală
mișcă intermitent rotire
greoaie ochii mei când stau
cu bărbia în mâini pe pervazul
ferestrei cu gratii groase groase
flașneta-i tristă
cerul albastru spălăcit și
nicio pasăre
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mica publicitate
mi-am pierdut viața
irosind-o
toate mesajele Cerului
le-am primit la spam
toate intențiile au rămas intenții
mereu mi-am zis că
mai am o secundă
să-mi schimb viața
pe ce?
și s-a dus
acum
cu acest anunț de mica publicitate
îmi mângâi cioturile foste aripi și
scrijelind pe ultimul petic de pământ
vă salut
pierdut viață
găsitorului recompensă
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă tine
mi-e pace
ca în după-amiezele
de duminică
lângă tine am întregi
fericiri, fricile diluate cu o șoaptă
nu voi mai pleca niciodată
departe sau
măcar să știu că nu va trece
amurg
fără promisiunea întoarcerii
lângă tine
trag draperiile
vântului acesta ostil
dincolo de care mă așteaptă
întregiri, pacea
ca în după-amiezele de duminică
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lansare de carte
cei din jur se așteaptă să spui ceva inteligent
cine știe că ai cămașa ruptă-n coate sub pardesiu
degetele afară din șosete
și că la această lansare de carte ai nimerit din greșeală
căutând doar un loc unde să bei o votcă pe datorie
ai fruntea expansivă
iar în ochi un licăr rece încercănat de prefăcută blazare
cocoloașele foilor cu poeme și romane
neapărat celebre
îți saltă acasă supatul
nimeni nu te întreabă nici tu
dacă ai mâncat astăzi
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lansare de carte
am aruncat
al enșpelea cocoloș de hârtie
supat
cea mai corectă
lansare de carte
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Valeriu Barbu, adresa este:
