Poezii de Valeriu Cercel, pagina 4
- pescar
Pescarul
Este persoana-aceea care,
Din Valea Seacă-n Machu Picchu,
De-ar fi să-i zici c-a prins un viciu,
Ți-ar arăta..."atât de mare!!!"
E individul ce, efort
Pe lac depune și de plouă,
Iar dac-a prins o fâță, două,
Numește-această treabă, sport,
E singurul din cei în viață
Care, modest, precum se știe (!)
Cu-n pește, în fotografie,
Nu-l vezi pe el să stea în față,
E-un polițai care, pe targă,
De sete, foame, leșinat,
Nu pleacă pân' ce n-a luat
Un infractor, măcar, pe vargă,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efectul mortal al fumatului
Așa cum știm cu toți', teribil e fumatul (!)
Vorbesc de sănătate, bani arși pe țigarete,
Iar dac-ar fi să-l lași... m-apucă și oftatul,
Chiar după ani, și-n vis, ajungi să ai regrete ;
De douăzeci lăsat, io care n-am aprins
Țigară sau chiștoc... să nu vă povestesc (!)
Pun bila jos, în pat, și-asear' cum stam întins
Ajung, prin ce noroc, în iad să mă trezesc:
La bar era deschis, non-stop, fără mișto,
Iar blondele m-au luat, șerpoaicele feline,
Să mor dacă vă mint, din ușă la tango
Prin fumu-nmiresmat de fine carpatine,
Grătarul sfârâia sub mici și fripturele,
Iar halbele, în spume, curgeau ca la Ploiești,
Romica fredona, da' nicidecum manele,
Că, ce mi-a zis el, popa, de iad... erau povești (!)
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă grea
De când mă știu n-am detestat
Și n-am urât iarna mai tare,
Așa cum astăzi s-a-ntâmplat
Sperând că-i ultima ninsoare ;
O așteptam întotdeauna
Într-ale ei albe veșminte
Și să-i fi zis măcar vreuna,
Nu îmi aduc, vreodat', aminte,
Fi'ndcă așa sunt eu de fel,
De când se cerne prima nea
Și pân' la primul ghiocel,
Mă aflu în natura mea:
Cum văd că ninge la ferești,
Mă scarpin vesel pe buric,
Sorbind, c-am rude la Pitești,
O țuică fiartă în ibric,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taxa pe prostie
Se vede că de-o vreme-ncoa
Ideea nu pare zurlie
Și-n viitor se vor lua,
Prin lege, taxe pe prostie;
Cu jalbe, șucăr, tărăboi,
Din partea celor viciați,
Guvernul a ajuns, la noi,
Convins că sunt discriminați
Toți fumătorii îndrăciți
Și ăi de stau într-o beție,
(Cu facultăți, oameni școliți)
Plătind la taxe... în prostie,
Ca dup-o viață, biruiți,
Și-n groapă dând, pân' să-i coboare,
(Că de-aia-s cel mai sictiriți)
Și-o taxă de înmormântare,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Succes editorial
Acum vreo lună, eu, afon,
Am scris o carte despre bani
Și cum poți face-un milion,
Vânzând gogoși, în câțiva ani;
Mare scofală-n ea n-am scris,
Doar despre bani niște povești,
Printre rețete cu dichis,
De aluaturi oltenești,
Pe care, franc, le-am reprodus
Dintr-un caiet vechi, moștenit
De la bunica ce s-a dus,
Fie-i gazonul însorit!...
Ei bine, cartea, ce succes!
Ca pâinea caldă s-a vândut,
Și ce talent am, mai ales,
De n-o scriam, n-aș fi știut!
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Referendum
De când ne-am specializat să-nvârtim democrația,
Duși de nas am tot schimbat dregători în România,
Cu mai buni, de pus la zid, negustori ultracinstiți,
Sau cu vr'unul mai avid decât ceilalți parveniți,
De la cei dotați cu școli, cu un bac, un doctorat,
Masterate de doi poli, puse-n rame de-un carat,
Pân' la ăi de au vece și celulă gratuit,
Sau pușcăriabili ce sunt pe muchie de cuțit,
Încât nu ne mai mirăm, stând pe loc într-un picior,
C-am ajuns să câștigăm experiență-n viitor,
Știind bine a vota și-a alege... mai ales,
Chiar de unii-ar sabota, tot ai noștri-s care ies!
Numai că acum, se pare, o dilemă ne-a blocat,
Tre' s-alegem cu ardoare, ditre doi iluștrii-n stat,
Unul care-i suspendat, învățat fiind cu sfori,
Și-altul care l-a săpat, însa e cu capu-n nori,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cățeluș cu păru' creț
Astăzi tata m-a-nvățat,
Cât e el de ocupat,
Să lecit o poezică
Ce-o stiam în glupa mică,
Si foalte usol l-am luat
Fiind tale concentlat:
- Tle' să zic o poezea
Si-am uitat-o, că e glea,
Vlea doamna educatoale
S-o zic mâine la selbale
Si te log, tată, pe tine
Să mă-nveți s-o zic mai bine,
- M-ai prins pe picior greșit,
Meciul încă nu-i sfârșit,
Ochi nu sunt, doar o ureche,
Zii, că sunt lovit de streche,
Dacă pierdem, am să mor,
Sparg înc-un televizor...
- Cățelus cu pălu' cleț
Fulă lața din coteț...
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am scris azi-noapte-o poezie
Am sclis azi-noapte-o poezie
Fiind atâta de miscat
De-un cățelus cu păl buclat
Fălă pălinți ca să-l mângâie,
Plângea sălacu-ntle boscheți
Si nemâncat si jegălit,
Da nimenea nu s-a oplit
Din gloata male de dlumeți,
Doal eu, atâta, singulel,
În ochisoli când l-am plivit
Bătând în mine am simțit
O inimioală de cățel,
Si întl-o mică lăclămioală
Ce s-a oplit din culs si ea,
Spelanțe, una-i licălea
Simțind iubile plima oală ;
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Justiția română
Spună lumea ce-o să spună,
Dar cum văd, fără vrăjeală,
În justiția română,
Unde-i lege nu-i tocmeală!
Fi'ndcă ea, legea, firește,
Chiar de e vreo bănuială
După cum se tot vorbește,
Pentru toți este egală,
Doar că hoții... prinși ca blegii...
Asta-i altă socoteală!
Nu-s egali în fața legii,
Cum nu sunt nici la ciordeală:
Ăi deștepți, care de ani,
Sunt deja de milioane,
Și-ăi mărunți, coțcari, iau ani
Condamnați la-mpins vagoane,
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

H2O
Cine gândea, din șase bilioane,
Nu prea demult, treizeci de ani nainte,
Pe ce mai e uscat printre oceane,
Ca apa să o cumpere cuminte
Din prăvălii, la sticle sau bidoane?!...
Nu i-ar fi dat nici dracului prin minte!
De drag o luam în zori pe sub colină
Chiar de aveam fântâna mea pe vale,
Să-mi umplu la izvor căldarea plină
Sorbind din ochi Mării și Marghioale...
Ca lacrima, ce apă cristalină
Și nu dădeam pe ea două parale!
Până-ntr-o zi, când spre uimirea mea,
La băcănie-n colț văd, din greșeală,
Cătând prin raft ceva pentru măsea,
În sticle, apă chioară, naturală(?!)
De-abia-nvățat cu ea de la ciușmea,
Ca emigrant pe-atunci în capitală,
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Valeriu Cercel, adresa este:
