Vasile Culidiuc

Urc privirea

pe coloana lui brâncuşi
şi nu mai ştiu până unde
ajung în ceruri
şi nu s-a sfârşit
urc spre infinit
pe coloana preţioasă
ochii obosesc îmbătaţi
de gloria ce leagă
cerul de pământ

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urca în turnul

bisericii catolice din oraşul
mai mult de munte să întoarcă
două din cele trei ceasuri
care aveau tupeul să funcţioneze
aproape bine pentru cetăţeni
zi şi noapte urca scările de lemn
cu miros de catran şi ameţea
întotdeauna era sigur că o să cadă
chiar îi părea bine să gândească
cum gândeşte acum în camera
unde ticăiau mecanismele vechi

în dreptul ceasului defect zâmbea
niciodată nu a arătat ora exactă
nici nu avea ce căuta în turnul
acela vechi de biserică impunătoare
îi venea de multe ori să bată rotiţele
cu barosul şi ciocanul cel mititel

ceasul acela se hodorogise de tânăr

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urcă rechinul

pe apa sâmbetei spre duminică
cu zâmbet ghiduş se uită
la orăşenii aruncaţi pe plaja
pietruită sub iarba crescută fără noimă
peştele mic fuge de peştele mare
se aventurează pe un braţ al râului
smuls din munte cu firicele de apă verde
aproape blocat în conuri de brad
este smuls din amorţire de clopotele
trase până te surzesc de clopotarii
cu urechile ceruite care se prefac
în fluture mai mult viu colorat
decât mort în soarele apărut brusc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urlă câinele

lup în cuşca jandarmilor
reţinut ilegal peste noapte
de noapte stă până spre dimineaţă
cheamă soarele să încălzească
oraşul chircit de somn urlă
alături de fraţii lui din pădure
deranjează colecţia de purici toamnă -
iarnă parazito hematofagă
de talie prea mică pentru ochii
care nu poartă ochelari
urlă câinele şi caută luna
din priviri să fie în trend

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmează

duminica mutului încă o
dată nefastă pentru români (!?)
douăzeci de ani de păcăleală
este prea mult o nouă
duminică a mutului
după duminica orbului
multiplicată în neştire
urmează duminica mutului
după altă duminică a mutu
lui (!?) îi dăm puterea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmele tale

urmele tale presărate
pe trotuarul din faţa casei
eu o să calc desculţ
şi o să te urmez
oriunde
niciunde
vom învăţa sărutul franţuzesc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va fi ceva

simplu scriu: te iubesc
oare de ce m-am îndrăgostit
de tine, femeie cu tentacule
de caracatiţă înfăşurate în jurul
inimii mele aruncată-n apă
descântată de un sobor
de vrăjitoare adunate pe clar
de lună a fost ceva simplu
şi complicat pentru doi
îndrăgostiţi înlănţuiţi de vrăji

scriu: te iubesc şi simt în vene
o mare iubire cum mă asupreşte
este răspândită în tot corpul
mi-a furat şi gândurile aseară
a fost ceva simplu, femeie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vacanţa mare

a venit greu a
nul ăsta
ai stat pregătit două luni
o să faci saltul în copaci
după fructe în livada bucşită
cu
de toate pentru sălbăticirea ta
te joci de-a tenisul mondial
cu panatta sau borg
lobezi mingea în perete
pleata strânsă cu o pamblică
a
cum semeni cu guillermo vilas
vezi gloriosul drum spre glorie
te vezi urcând în top
o vezi şi pe ea - începi proba
de dat înapoi de jocul
cu păpuşi faci ori
ce zicea ea - şi vrei să fii
(?!) numai lângă jucăriile ei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valiza

pregătită pentru vacanţa amânată
plină de mănuşi împletite
din maţe de porc ne
folosite la umplut cârnaţi
de
unică folosinţă - vali
za
care leagă dorul de plecat
cu dorul de tine -

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul gonea rece

pe lângă ea prin ea prin toate celulele
în rafale bătea
copacii se aplecau unul
către celălalt de parcă schiţau
un dans frenetic pe o muzică
auzită numai de frunzişul lor
burniţa măruntă s-a transformat
într-o ploaie grea ce mătura cerul
şi apoi cădea pe asfalt bocănind
toată lumea stătea în casă
în faţa televizorului protejaţi de hainele călduroase
ea fugea prin ploaie de una singură
retrăia explozia şi simţea tristeţea
deznădejdea
fugea şi plângea în lumea
ce se învârtea în jurul ei
simţea pistolul cum îi lunecă din mână
dar nu l-a auzit când loveşte pământul
era un glock de 9 milimetri
se simţea vlăguită şi nu reuşea

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!