Vasile Culidiuc

Zâmbesc lângă podul

mâncat de rugină întins
peste râul plin cu gunoaie
ascult cum scârţâie metalul
sub greutatea cherestelei
aruncată în dezordine în vagoanele
ce ţăcăne dement pe şinele
încălzite de soarele agăţat
cu disperare de cerul gri
stau cu zâmbetul tâmp
în iarba ce miroase a urină
înţepătoare de iapă-n călduri
ascult soneria telefonului mobil
la piciorul podului de metal
nu am curaj să răspund
mi-aş boţi surâsul din colţul gurii
fript de ţigara fumegătoare
cu miros de cărbune ars

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbetul obosit

se plimbă pe chipul tău
nu are curajul să mărturisească
dezamăgirea trăită
în ultima zi
în ultima noapte
nebunia clipelor netrăite
nebunia clipelor ratate
zâmbetul a rămas în subconştient
caută iertare pentru disconfort
aşteaptă o vreme
bună de intimităţi
deasupra lacrimilor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbori alături de mine

peste munţi vom plana
ca doi vulturi liberi
fără frica zilei de mâine

vom ciopli agonia cu aripile
pe foi albastre stropite
cu lacrimi de fericire
bine temperată sub control

să zburăm spre pierzanie
fără mişcări dezordonate
cu aripile întinse cât trebuie

zbori alături de mine
să obosim împreună
apoi să ne plictisim
şi să ne aruncăm în hău

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zece lilieci

mititei stăteau în mina peşteră
aşteptând umbra să-i elibereze
de vrajă
cu vraja izbăvitoare
îngerul negru de covid
nu le dă
pace după trecerea luminilor
lămpilor electrice în aerul împins
de ventilatoarele descântate
de sfânta varvara cea din mină
un pui mic de liliac a căzut
şi în canal s-a înecat
nouă mici lilieci stăteau agă
ţaţi de un cablu electric
perfect izolat
soarele bate afară în poarta minei
cere un liliac pui să-l bronzeze să-l prăjească
sfânta minei cedează unul plin
ochi de covid
şi-au rămas doar opt

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zefirul mângâiat

de luna perfect galbenă
rotundă ca un ban
nu se mai vede-n apă
balta a secat de câteva zile
câţiva peşti au fost prinşi
de mâlul uscat acum
au rămas în cozi
gurile trag aer poluat
unii au fost ciuguliţi de păsări
alţii se zbat în papură
berzele s-au plictisit să-i culeagă
soarele îi stafidesc
broaştele se perpelesc pe şoseaua
care taie balta
sunt desfigurate de ciocurile ciocan
unele stau pe jumătate mâncate
pe jumătate uscate
capurile amputate de răpitori
picioarele smulse stau lângă burţile
larg căscate din care ies furnicile

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeii au falsificat

zarurile fără să clipească
joacă pe rând cu fiecare
ei nu se complică şi zboară
scântei prin vaduri de râuri
de sânge care-ţi curge
prin venele tăiate cu o carte
ascunsă în manşetă şi scoasă
la momentul potrivit
tu joci punând viaţa la bătaie
cu titlu de glorie efemeră
norocul e şarpele care-şi schimbă pielea
te uiţi pierdut la masa destinului
ai pierdut viaţa în încăpăţânarea ta
arunci un zar cu ultima speranţă
nici nu mai vrei să priveşti
în ochii tăi se citeşte înfrângerea
te vei stinge încet
anonim într-un amurg putred
o să fii uitat când numele
va fi strigat pentru ultima oară

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zi de zi

mă furişez la graniţa dintre bloc
şi alee între freud
şi heidegger cu mas
ca
un poet tâlhar de inimi vânător
care sângerează poeme
la
micul dejun inclus la o 100
de măşti cu fir de aur în filigran cumpă
rate poţi să faci - plăteşti
când îţi editezi cărţile -

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zidesc ca niciodată

cu mistria aşez cuvânt peste cuvânt
lângă cuvânt şi-n dreapta şi-n stânga
se înalţă scrierea măiastră în viteză
mistria e un stilou şi leg alte cuvinte
las pietroiul să văd verticalitatea zidită

ochiul vede şi citeşte odată curios
a doua oară are impresia că-i curge
scrisul pe lângă gene trece arogant

zidesc fără ana şi nu mă pot vindeca
noaptea visez că am făcut un turn
până la stele sunt cuvinte peste cuvinte

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zile şi nopţi

de oktoberfest cu atmosferă
plină cu bere
cheflii ciocnesc halbele de corn
luna pe cort dansează lângă două
blonde bete
butoaiele se-nvârt
acordeonul aruncat printre sticle
pe jumătate pline
pe jumătate goale
oraşul e hidratat din belşug
spuma de bere porneşte pe străzi
şi învelesc blocurile
de desen
animat de cântece
nemţeşti (!?)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele trecute

ziceam: un zâmbet trece strada
poate vine spre mine, azi
e alt
fel: o mască trece strada
şi aş
vrea să ştiu cum arată dacă e dră
guţă (?!) sau nu prea
contează la femei
bine că nu vine cu izoleta
îmi aranjez masca
şi-mi încerc norocul
în cel mai rău caz poate ră
mâne cu masca toată viaţa

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!