Vasile Culidiuc

Ziua doar

cât o iluzie pierdută, venise
ca oricare alta, venise şi se
pregătea să plece. printre zidurile
linse de funingine ale fostului castel,
într-o crăpătură, au ţâşnit tentaculele
unei himere. greşeală. tentacule de
păianjen păros pe piept şi pe picioare.
greşeală. nu erau tentacule, ci mustăţi
de şobolan împletite-n trei, unse
cu smoală. era la modă-n ţinut. greşeală.
moda a fost adusă de o navă.
şobolan gras, suficient de puternic
să roadă o carte de poezii într-un minut.
greşeală. în cincizeci de secunde.
s-a încumetat să fure un şold de porc,
cu tot cu etichetă. o căra în dinţi, călare
pe un ogar sfrijit cu burta cât o zi
de post. traversa neregulamentar drumul.
greşeală. nu era drum. traversa uliţa
neasigurat. dintr-un pom, din umbră,

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zorii se agaţă

de perna udă cu-un miros
greu de moarte care-şi culege
morţii împinşi de aripi mari
albe de neodihnă păcătoasă
aerul sfâşie în bucăţi sâni
lăptoşi sărutaţi de guri ştirbe
de moşi strămoşi comuni
cu ochi de plumb peste pajişti întinse
privind înotătorul mort şiroind
pe pieptul lăţos mirosind
a celule saturate închise în burta
unei balene descompuse
de la cap la coadă
zac zorii peste gardul
unui cimitir pe care s-au uscat
broaştele ieşite din lac
asemenea unor mâini stafidite
o regina nopţii se înclină
în faţa unui pantof jerpelit
săgetată de razele unui soare

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul de cârpă

are demisia în buzunar
dar nu are demnitate
trage ceva şi urcă din nou
la volanul care târâie ţara
în prăpastie cu nonşalanţa
omului cârpă manevrat
de păpuşarii de peste tot
crede că are cazierul curat
după douăzeci de ani
de minciună şi frustrare
dispărut două zile din viaţa publică
atât cât a stat la puşcărie
revine la microfon şi ne spune
că nu va demisiona
nici nu s-a gândit la demisie
omul de cârpă nu e lăsat
să plece până nu-l eliberează
stăpânii lui care jefuiesc ţara
mai au nevoie de gunoaie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stau tăcut

în faţa blocului cu buchetul
de trandafiri incredibili de roşii
nu-s hotărât dacă trebuie să renunţ
să urc două etaje
cincizeci de trepte
să primesc personal refuzul ei
sau să renunţ
şi să-mi mănânc ciocolata
cu canabis şi alune
stau în cumpănă parcă sunt
concurent priceput la gimnastică
să urc buchetul de trandafiri?
sau să-l las pe o bancă?
ar înţelege ea ceva

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valorificăm

pruna la maximum şi o fierbem
nu se strică după aceea
dar te sminteşte după ce bei
lichidul cu miros plăcut
care vine pe serpentine
îşi face vânt să ajungă-n sticlă
lăcrimezi când vezi atâta frumuseţe
băgată-n sticla transparentă
te simţi vioi de la miros
limba e dezlegată prin farmec
baţi câmpii cu învăţături
demne de kant şi platon
şi nietzsche
observi că lumea se vede colorat
de la valorificarea unei prune
încerci să fredonezi aida
de verdi ţi-a venit în cap
de urgenţă începi bolero de ravel
ştii că toată lumea te apreciază
îţi bat în pereţi sau podele

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

bucuria prietenilor -
cuiul nou în cauciuc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa colii a4

mărturisesc tot
sunt drogat cu metadonă
apoi cuvintele se ur
că m-am drogat cu poezii
ketamină şi proză psihedelică
tastele laptopului au luat
- o
razna compun poezii de a
mor pur (?!) pentru iubită

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stejarul

nu-şi amintea fagul
nici colina din faţă
uita ce visa şi visa multe
cum dădeau primele raze
de ultra
violete pierdute
-n jurul lui
nici ele nu aveau amintiri
uitarea venea de la o ciu
percă avea spori uitători
o lumânare ar fi uitat să ardă uitase de ce arde când a început să ardă
o actriţă a rămas tânără şi a
trăgătoare pentru că uitase
să îmbătrânească
stejarul părea o pradă uşoară
şi chiar era uituc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau

să fiu tot ceea ce pot fi
tot ceea ce sunt eu
şi să fac tot ce pot să fac
să fiu autentic
nu risc nimic
nu-mi pasă de părerea celor
lalţi pot fi de altă părere
o să fiu ceea ce-mi propun
un îndrăgostit
cu dorinţe pătimaşe
dorinţe mari şi voinţă slabă
vreau să fiu tot ceea ce
sunt eu
şi să fac ce vreau eu să fac

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pânza mea

are acnee o mângâi
cu pensula strigând la geam
curge vântul rece
îi usucă accesul de lână
întind culoarea peste a
murg sur aburind la soare
curge un curcubeu
din ochi direct pe pânză
visul e de metal încins
murgul linge umbrele de rouă
ascund acneea cu fond de ten
tamponez cu buretele

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!