Poezii de Vasile Culidiuc, pagina 25
Arma mea e o pană
de obicei o țin în mână
sau la piept de unde trag
pe foi poezia într-o frenetică
beție de cuvine mișcătoare
am încercat s-o țin în teacă
de pistol și să scriu povești
mai mult western de citit
când surâd zorii de zi ca-un vis
la piept pana era un kalașnikov
care secera iubirea pe pajiști verzi
o legănam și surâdea în cuvinte
scriitorul n-a murit nici de ziua lui
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ars
rimelul curge pe gâtul
ispititor și cald
în camera cu pereți reci
de unde răzbate igrasia
e frig în sufletul meu
sânii tăi împung dorințe
bâjbâi după respirația care promite
ne-mbrățișăm
ne manipulăm
și ne mințim
negăsind dovezi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arșița
mă face să-mi car
banchiza unde vreau
s-o ung cu vanilie
sau ciocolată și s-o fac
înghețată în mijlocul caniculei
să se topească fără autorizație
pot să ocolesc chioșcurile
care vând apă și sutiene
cravate sau bambus
pentru înghețată pe băț
trec pe lângă copacii matriciali
e vara de dincolo de timp
care te transformă în altceva
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arunc din mine
floarea răului cu gâtul lung
care seamănă cu o pasăre
unde trag două linii
prinde rădăcini vulgare
pe solul mâlos plin de nuferi
ca o firimitură de pâine
înghițită de un porumbel
vânat de-o acvilă în picaj
secerată de vânătorul care renunță
la viață și se sinucide
fără reclame și reflectoare
cu floarea răului în suflet
a crescut acolo unde a prins
un teren neocupat
a înfipt steagul ca un căutător
de aur autentic pentru făcut sigilii
mă simt gol după eliberare
un trup de piatră
șlefuit după posibilități
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arunc pufuleți
în ciocolată și mă zgudui de mult
plâns de acest gest nebunesc
făcut voluntar împotriva sfatului
dat contra cost de medicul primar
recunosc înfrângerea în fața
papilelor gustative comandate de sus
de la capul cu voci pierdute intrate
prin urechi în neurori unde crește
vraja poftei de pufuleți cu ciocolată
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aruncă din mână
cărțile și-și șterge o lacrimă gândindu-se
că o să aibă noroc în dragoste cum zice
o vorbă
veche și zâmbește ironic strângând
țigara în colțul gurii boțite ca un sac
în care au fost aruncați dinții galbeni
și rari de reușeai să-i numeri deși ținea
gura
închisă când îmblânzitorul de cărți ține
cu orice preț să piardă ca o ironie a sorții
are un dar acasă mult mai prețios decât
potul de pe masa de joc cu postav verde
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aruncă ochii în jur
să-i vadă albastru la nervi
când descarcă pe retină ultima
femeie în formă dulce cu multă
ciocolată fără busuioc și mentă
aruncă ochii pe definițiile lungi
despre femei care nu disting
nimicul tălmăcind iubirea
vede că nimic nu vede cu ochii
aruncați după primul colț șifonat
nu observă scânteile clipei
de la cenușa ultimei iubiri secrete
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aruncarea ciocanului
efectuată defect după spusele vecinului
care privea geamul când mâna ta își ținea
capul cu trei degete nu era floarea bătută
nici un cui strâmb lovit cu o revelație
filosofică
când ciocanul lovește degetele cu spor
la supărare practică aruncarea ciocanului
între perdele albe era sticla care cedează
repede
ai vrea să cauți soluția de cusut sticla
adunată de o mătură cu perii de plastic
de preferat albaștri trecuți sub anonimat
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arunci prosopul
pe umăr în timp ce umbli din ușă
în ușă în blocul strâmt și tras
la colțuri ca buzele unei femei
ce arată dispreț față de decor
mergi și săpunul se topește
de nerăbdare să se ude într-o apă
călduță bună pentru spume
și alte nebunii efemere
pășești timid în exteriorul cuștii
de beton și cărămidă tencuită
alandala faci primii pași
semeni cu soldatul de plumb
din copilăria jucăușă
sau terminator nu știu care
și nu știu de ce nu găsești apă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascult
fojgăitul șobolanilor pe corabia
care se scufundă adânc
în marea ochilor tăi
n-au părăsit corabia
scriu în jurnalul de bord
cu vin roșu și ketamină
n-au unde să plece
nimeni nu le dă adeverință
de vaccinare în murdăria lor
cenușiu deschis pe săturate
dau bacșiș unui vameș
să-mi lase un regiment de feline
să atace la baionetă
eu beau lacrimile tale adunate
seara trecută într-o cocoașă milostivă
stau întins lângă tine
toată toamna și o bucată
serioasă din iarna ta
ne iubim sub luna coclită
pendulul doarme buștean
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Vasile Culidiuc, adresa este:
