Poezii de Viorica Iliescu, pagina 23
Cât e până departe, mamă?
cât e până departe,
mamă?
copil fiind, am obosit
să dau cu sapa-n via asta
pe-același rând neterminat
și invadat de buruieni.
mai știi ce-mi promiteai?
să ai răbdare, și să strângi în pumnișori
atât cât poți, o tâmplă crudă
că vom ajunge noi, cândva,
la marginea fântânii.
ce sete, mamă, ce sete simt acum
când sunt pe rândul ăla blestemat
în care m-ai lăsat să sap, să sap
până la capăt, ca să găsesc filonul
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cercul marin
teamă sau milă
la șaizeci de grade
salinitate
primul meu rol
a fost căderea
între far și sextant
cu un scop definit
ca să-nțeleg
ultimul act
jucat aproape de final
prăbușirea
în altfel de durere
pe drumuri clădite
în trupuri de scoici mamut
aplaudă azi
prestația mea
cum a fost
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar dacă sunt
sunt doar o călătoare
ce vede un pic mai departe
tributul iernii sub cerul de lapte
și sufletul alunecând în dungă
printre mesteceni albi
sunt doar o copilandră
în strâmba lume-a vântului ce uită
că legea e grăunte și virtute
chiar dacă urma i se șterge
printre păduri din ce în ce mai rare
rămâne patima și visul
de-a îndrepta tot ce e strâmb
în lumea asta ca o lumânare
rămân ce sunt, și cred
în saltul suprem
spre nemurire
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Condens
Apa are memorie
ca și piatra,
vântul,
frunza desprinsă din ram,
ramul de trunchi,
trunchiul de lut,
lutul de retină,
retina ucisă de Ochi,
Ochiul vibrând
aduceri-aminte
în apa ce curge mereu
spre ziua de ieri
și noaptea de mâine.
Doamne,
ce chin al Cerului,
ce mare dispută a lutului
în trupul plăpând
al moleculei de rouă!
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copacul
nu liniștea doare
ci absența ei
în rădăcinile toamnei
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coșmar
poezia este o stare anume
a ei, trezită din noaptea de fildeș
ajunsă de dor și târârea
spălată de ploi a celor ce vor să adoarmă
în munți de flori
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cosmogonică
dacă nu te-aș iubi
totul ar fi o banală poveste
privește sălbăticiunea ochilor mei
taci și ascultă sângele ce curge din pietre
el singur se oferă infinitului
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crabii și setea
au fost cândva
spațiul rotund
al spumei dintre valuri
un roșu sângerând
în unduiri de vânt
din adânc
eterizate trecuturi
în vaietul mării
scântei ce încrustează
pe țărm
setea nisipului
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crisalida
cât de adâncă
și plină de molii
e noaptea
când eu îmbrățișez
un arbore
gândind că-mi iau seva
din rădăcinile lui
între noi latră
câinii zăpezii
și mușcă profund
din prima sclipire a lunii
peste un timp înghețat
eu mă leg de același copac
și visez cu mult mai departe
tu dormi cu ochii deschiși
într-un alt cer
sicriu-crisalidă
nepăsător
la toate durerile lumii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cromatică
dacă ar fi
să nu îmi pese de nimic
de verdele pădurii
mi-ar păsa
și lumea albastră închisă
în cei mai fericiti ochi căprui
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Viorica Iliescu, adresa este:
