Poezii de Viorica Iliescu, pagina 24
Curând
rece și umedă
lumina bate
pe învelișul lumii
dinspre păduri
vin zile
în care ne pierdem
pașii voit
ansele rupte din ol
din ol deșirate
trândăvesc pe margini de lut
născute absurd
în pântecul ploii
și fi-vom martorul mut
al adevărului
ce se dezice pe sine
dinspre nord
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă
dacă privirea ta
s-ar odihni preț de o clipă
în ochiul meu
am fi puntea ce leagă
însăși esența creației
între oglindă și linia
orizontului ce naște mereu
pânze și umbre
și am dormi veșnic
în armonie deplină
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă...
dacă am locui
unul în inima celuilalt
așa cum astrele predestinau
am fi reflexii blânde
ale unui timp în care
sufletul ar deveni culoare
de un albastru pal
sau violet
eu n-aș pieri
cu fruntea îngropată-n
nimb de spini
iar tu
tu dragul meu
ai fi un pumn de sânge
aruncat
pe cerul alb
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dans atipic
atât de trist, tăcut, timid
urc scări de fum
căci vreau s-ajung
acolo unde moare ura
răspântia dintre a fi
sau nu...
în noaptea asta te invit
la dansul stelelor pe apă
fuioare albăstrii din ceruri
sărută albul florilor de lotus
și pașii tăi, și pașii mei...
tu strigă-mă, iubite
din capătul opus al lumii
într-un fior de nebunie să dansăm
valsul frenetic
al apelor fără de suflet...
urmează-mi pașii
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansând
nimic nu rezistă
acestui val visător
ce mistuie marea
în dansuri de foc
și o despică
spre noi începuturi
ca un câine pribeag
rămâne nisipul
mângâiat de vânt
suflet rătăcind
în bezna umilă
a singurătății
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce?
mi-ai lăsat fântâna
din care să beau
ca să-mi astâmpăr
foamea, de sete
și ai uitat, tu ai uitat
ciutura spânzurată în cer
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declarație
din adânc
vreau să aud cum sună ceasul
ce mistuie sori
ca pancreasul
bolnav de laptele crud
al miilor de galaxii nepermise
acestei clipe
de maximă tandrețe
ia-mă în brațele tale
mirosind a zăpadă
vânt auster
spune-mi cum nu ai spus niciodată cuiva
în drumul tău printre poli
enzimatice gânduri
te iubesc
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definiție
eu nu urăsc nimic
iubesc verdele crud
umilul fulg ce cade
peste înșelătoare liniști
sub plapuma visului
iubesc pânza țesută de șoareci
din iarbă
roșul aprins al macilor singuri
chiar și otrava rămasă
în sarea visului neagră
a lunii ce despică o brazdă
pune hotar pe pământ
între virtute și rază
iubesc ceea ce sunt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe
mâna mea
era extensia
cotului tău
fără să știi
cine sunt
rădăcină sau ciot
sau nimic
luai mâna de lut
între palmele tale
spălate de ploi
iubirea avea ochi de felină
simțeam cum curge călduț
universul în noi
și mă trezeam dârdâind
amintire ce cade în gol
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Depinde
din ce unghi privești locul
în care trăiești și zici
doar zici că știi concret
date reale despre cercul perfect
dragul meu
între timp
ploilor le-au crescu unghii și dinți
cu care rod sistematic
focare ale unui con circular
particular
suntem elipse bântuite
răvășitoare ploi căzute
în cercul imperfect
eu mă agăț de rază
tu unde ești?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Viorica Iliescu, adresa este:
