Poezii de Viorica Iliescu, pagina 36
Preventiv
femeilor din neamul meu
le-a fost inoculat un ser
cules din raza lunii
pentru minunea ce va fi
când pot să nască
așa de neagră și adâncă
povestea lumii
undeva
cu mult mai presus
de cumințenia trainică
a pietrelor neamului meu
preventiv se aude ecoul
acelora ce nasc sau vor naște cândva
copaci scorțoși
neînșeuați de raza ce curge umilă
în viitor
peste chipul atâtor femei din neamul meu
primejdia paște nestingherită
ele poartă la sân și hrănesc preventiv
o lumea aproape hilară
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Promisiuni
știind că îmi ești
că îți sunt aripă
am încriptat zborul
în dunga subțire a zării
a ceea ce-mi pare că suntem
vom fi pe vecie
în paradisul promis
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcini
moartea
nu poartă cagulă
se insinuează discret
la facere
dragostea
dintre tata și mama
rămâne un mit
de care m-agâț
ca un copac orb
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămâi
din pătimașe adâncuri
eterizate sub zodia ierbii
uitările
te bucuri sau plângi
soarele curge la fel
în universul ce-și spală
ființa de angoase
și râzi cum n-ai mai râs
niciodată
sub valuri de vânt
revin cocorii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămânem în casă
avem puterea de a reinventa
aroma timpului de ieri
azi stăm acasă
să dăruim iubire celor dragi
chiar dacă nu știm
cât timp ar trebui să treacă
până să plece răul
da azi stăm acasă
cu sufletul si gândul
înspre lumini
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărind
ca un vuiet din hău
se-aude sub cetini
lacrima ploii
pe albul incert
pădurea își ține sufletul
în palmele verzi
și duce cu mult mai departe
misterul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refugiu
cât de adânc
și cât de ascuns
mi se pare
sensul acestei lumi
ce construiește tuneluri
sub mare
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reiterare
Zborul, plutirea,
paradoxul că sunt
miracolul vieții,
sacerdotal fir de nisip
în marea cădere a timpului.
zborul acesta -
nemărginită plutire...
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renunț
unu cu unu fac doi
în această lume confuză
cu linii nesigure
și unghiuri obtuze
o iau de la capăt
- nu că mi-ar fi timpul complice-
pe scara cu trepte țesute
de minusculi păianjeni
divid
amplific starea de fapt
a multor visuri
oricât m-aș strădui
obțin același total
mulțimea vidă
mi-e sete să beau
o gură de aer din spațiul rămas
în timpul acela
între unu și doi
aproape adorm
cu ochii deschiși
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revelație
ciudat mi se pare a fi
bobul de grâu ce naște
negrăitoare lanuri în care mă pierd
când așez luna pe masă și chem
înfruptați-vă cu toții din trupul acesta
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Viorica Iliescu, adresa este:
