Poezii de Vladimir Maiakovski, pagina 2
Lui Ilici
Cu toate sirenele bubuind spre potrivnici,
cu toate tractoarele laolaltă-n efort,
ascultă republica, tovarășe Ilici,
ieșind la raport...
Acum când au smuls și-alungară la dracu
vechiul regim ciocoiesc,
muncitorii cu secera, cu ciocanul, cu acul,
ție, îți făgăduiesc:
- Stârpind tot ce-i putred și josnic și rău,
vom face din muncă, sporind-o cu sete,
din inima socialismului tău,
temeiul uman al întregii planete!
poezie clasică de Vladimir Maiakovski (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ei și!
Desface ochi cât banița
Gazeta... Parcă mușcă.
Ne mai împroașcă granița
miros de praf de pușcă.
Aceste știri, cu miile,
ne-nvață în furtună.
Ni-s bune bucuriile,
tristețea nu e bună.
Furtunile istoriei,
oceanul cât l-or bate,
cu vasele victoriei
le-om spinteca pe toate.
poezie clasică de Vladimir Maiakovski (1927), traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inițiatorii
Reptilă lenoasă, sobol îngălat,
timpul se tîrâie-n bot!
Energie a muncii în ritm avântat,
fă-i vânt înainte timpului tot.
Din fire noi viața ta se urzi
zi lucrătoare sau sărbătoare,
înșiruie-ți lanț zi lângă zi,
flux disciplinat și fără-ncetare.
Problemă-i de ani, nu de veacuri, comuna.
Lângă mașini, mai mulți decât ieri,
specialiștii sporească întruna:
mecanici, strungari și mineri.
Lăcătuși, tăietori facem față la greu
respectându-ne-n muncă legământul cel mare.
Inițiatorii noi suntem, promotorii mereu
ai socialismului în desfășurare.
La tractoare, mașini și vagoane
dați bătaie fierbinte;
de înfumurările americane
trecînd, să le-o luăm înainte.
[...] Citește tot
poezie clasică de Vladimir Maiakovski (1929)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tânăra gardă
Globul rotească-se-ntruna,
Apele curgă cuminte.
Tânără gardă, tu, una,
Goană, galop, înainte!
Viața la pas nu ne place.
Steagul în ropote du-l!
Tineret, milioane, s-atace.
'Nainte! Și tot nu-i destul.
Regimente! Pe cărți! În întreceri!
Frământând slove noi, nesătul,
să semeni idei, să le seceri...
'Nainte! Și tot nu-i destul.
Ia cu-asalt piscul cel mai înalt,
subsuoară să-l duci ca pe-un sul.
Să-ți freamăte sufletul cald,
mai aprig! Și tot nu-i destul.
Universul - covor sau scrânciob -
De stelele-molii mi-l scutură tare!
Și poruncă dă-ntregului glob:
mai la stânga să zboare!
poezie clasică de Vladimir Maiakovski (1923)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Vladimir Maiakovski, adresa este:
