Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Romulus Vulpescu

Poezii de Romulus Vulpescu, pagina 2

Epitalam

Anotimp de iubire al apelor lungi
sunând toropit și prozodic în maluri,
când plouă cu astre-ostenite de vârstă,
întoarse în mâluri primare de fluvii...

Bogatele trupuri de carne lichidă
cu vinele verzi - somnoroase tulpine de lintiți;
artere submerse - liane de nuferi clorotici;
nervoase vibrări de unde subțiri și foșnite,
imensă-ncordare de fibre foind:
iuți păstrăvi, plevușcă futilă, bibani melancolici,
și somnii placizi - acuaticii mușchi răscoliți;
crap matur, viclean - o, monstruos biceps al deltei!

Periodic răstimp al apelor calme,
cu mari înfloriri germinale de icre:
maci roșii și negre lalele - pretexte vitale;
și sălcii sumare-așteptând despletite
fecunda plecare-a polenului - ploaie
întoarsă în mâluri primare de fluviu...

[...] Citește tot

poezie clasică de Romulus Vulpescu (1959)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Testament

Știind că studiat voi fi în școală
Și clasic voi ajunge (abia mort),
La port și-n vorbă-s grav, grav mă comport,
Svârl mici biografii pe-un colț de coală

Și-s vesel când prevăd cu cât efort
M-o comenta un critic-din-greșală
Găsind că-n orice strofă e-o scofală:
Nu dau pe glosa lui măcar un ort!

Las operele-mi - toate - în ediții
Cu textul integral ne variétur:
N-am chef ca peste ani neisprăviții

Pe barba mea să-și cumpere-acareturi
Și să petreacă-n Franța o vacanță
Cu-o scórie-n doi peri din nu ș'ce stanță.

poezie celebră de Romulus Vulpescu (23 iunie 1956)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vine vremea

Vine o vârstă, vine o veste, vine o vreme,
Vine o vamă, vine o voce, vine, cheamă,
Cheamă ziua, cheamă ora, cheamă clipa tuturora.
Cheamă, pleacă, vine, este!

Vine vama să-mi măsoare porția de har,
Vine vama cu închisoare, căci am fost tâlhar.
Vine ziua să coboare discul meu solar,
Vine ziua să fiu boare, cer și aer clar.

Vine vestea să-mi strecoare că respir mai rar,
Vine vestea că-i răcoare pe itinerar,
Vine ora care doare, scrisă în calendar,
Vine ora ca odoare să vă las în dar.

Vine vârsta cînd dogoare patul de coșmar,
Vine vârsta de rigoare și de somn sumar.
Vine clipa să înfioare mitul necesar,
Vine clipa cînd mioare în folclor tresar.

[...] Citește tot

poezie clasică de Romulus Vulpescu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gynecultură

E o fată
Cultivată
De prietenii ei
Cultivatori
Amatori
De femei.
Ea are pentru lei
Un cult
Aproape ocult.
Ei o prețuiesc mult
- Și cu temei -
Fiindcă le seamănă.
Și toți seamănă
Idei:
Bob cu bobi,
Snob cu snobi.
Zisa postură
- Nostimul hobby -
Tare-i desfată,
Drept care, fată

[...] Citește tot

poezie clasică de Romulus Vulpescu (1963)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acteon

Se-nstrună curcubeul - arc ud de plaoie - peste
Jilave râpi albastre cu nourii jivine:
Îl prind cu mușchi elastici și cu vânjoase vine,
Din tolbele luminii smulg lung săgeți celeste,

Cutezăor țintind spre slavă-n văgăuni
Pe unde doarme ziua, la umbră, Ursa Mare:
În parcul înserării, cometelor-păuni
Le voi abate zborul spre altă constelare,

Să scapere din zaua splendídului penaj
Împrăștiați luceferi în jerbe fără număr:
Apoi, zvârlindu-mi blana ursoaicei peste umăr,

A arcului centură trecând după grumaji,
Și plin de colb de astre - deci, pulberi ce scânteie -
Să-mi spăl sudoarea frunții în undele lactee.

poezie celebră de Romulus Vulpescu (1952)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Infatuare

Îmi sunt contemporan - și mi-e de-ajuns:
Întregul paradis în mine-ncape.
Nu-mi pot fi întrebare, nici răspuns,
Dar, uneori, simt că-mi sunt prea aproape.

N-am decât vârsta gândurilor mele,
Nu pot îmbătrâni decât c-un vis;
În mâini port un buchet de asfodele
Și-n ochi - un ev de fum și-un zeu ucis.

Pot foarte bine să rămân închis
Și să mă zbat între oglinzi rebele,
Multiplicat în orice gând proscris,
Murind la fel în orișicare piele...

Doar uneori, cum mă răsfrâng în ape,
Dar nu-mi pot fi-ntrebare, nici răspuns,
Pricep - când paradisul stă să-mi scape -
Că-mi sunt contemporan de nepătruns.

poezie clasică de Romulus Vulpescu (1968)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Homo Sapiens

Bag seama că acum iar bate ceasul
să mă retrag a doua oară-n peșteri:
să trag la gura grotei noastre scunde
o lespede puternică, de-o tonă,
și să-ncep iar să zgârii în pereți
gravuri neo-rupestre-n alb și-n negru
(policromia ne-a rămas afară).

E drept, are să pută-ngrozitor
două-trei ere încă-a hoit de homo!
Dar ce frumos lucește în știință
- după un alt cuaternar istoric -
albitul osuar al unui trib...

Afară, dinozaurii țestoși
prind să-și ascută creasta carapacei
de pavăza de gresie-a intrării.

poezie clasică de Romulus Vulpescu (16 ianuarie 1969)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Carte poștală 2

Stau într-o cafenea la Târgu Mureș
Și beau cafea.
Orașu-i trist, ostil, semeț și gureș,
Cu lume rea.

N-am timp, n-am bani, n-am inimă, n-am chef
Să mai scriu versuri:
În fiecare prost presimt un șef
Și întrevăd demersuri.

Abandonat de tine, trag tutun
Și mi-e cam silă,
Că-n barbă-aborigenele văd un
Semn de prăsilă.

Cum m-aș scula voievodal, drept, dac,
Într-un scurt iureș,
Întreagă cafeneaua praf s-o fac
La Târgu Mureș...

poezie clasică de Romulus Vulpescu din Arte & Meserie (1979)
Adăugat de Mademoiselle SSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Carte poștală 1

Sus, lângă Turnul Alb, e gri,
E rece, vânt și ud.
Jos, cerul Tâmpei se-nnegri
Și nu există Sud.

Brașovul fără tine-i mort,
E sumbru, rău, urât.
Biserici negre-n suflet port
Și orgi dogite-n gât.

Contemplu-n cimitirul grec
Un nume brâncovan.
Și-aș vrea să plec, nu pot să trec,
Și te aștept în van.

N-am să revin, n-ai să revii:
Munți mici, munți mici și triști...
Nu mai există oameni vii:
Tu - singură - exiști.

poezie clasică de Romulus Vulpescu din Arte & Meserie (1979)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 2 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Romulus Vulpescu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Subiecte de interes

Fani pe Facebook