Poezii de Costel Zăgan, pagina 3
Marin Preda ca pseudonim
Iubito mă gândesc la tine
ca un borfaș la ceasul unui lord
și se ciocnesc în carnea ta lumine
și trandafirii au atac de cord
Ca un borfaș în ceasul unui lord
iubito mă topesc în fața ta
și sunt cu îngerii în dezacord
și moartea parc-ar regreta
Iubito mă topesc în fața ta
din carnea ta când sar lumine
și restul lumii nu te-ar da
iubito mă gândesc la tine
Ca un borfaș la ceasul unui lord
când mă arunc pe mine peste bord
poezie de Costel Zăgan din Poeme critice (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nasul lui Moș Crăciun
Crăciunul nu-i o amintire
dovadă este iată Moșul
pe-afară ninge în neștire
și plin de stele pare coșul
Dovadă totuși este Moșul
Crăciunul nu-i o sărbătoare
a treia oară va cânta cocoșul
să-l auzim pe cine doare
Crăciunul nu-i o sărbătoare
pe-afară ninge în neștire
zăpada ce mânca-va oare
Crăciunul nu-i o amintire
Dovada este totuși Moșul
și nasul tău copile roșu
poezie de Costel Zăgan (18 decembrie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nedumerire și pe canalul ăsta
Dar unde ești Monșer
parcă te-a luat valul
și te-a izbit de cer
când ai sărit iar calul
Parcă te-a luat valul
te-a hărțuit săracul
ci inima-i pumnalul
să nu dai de dracu
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (8 februarie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Onoarea de-a vă cunoaște (1)
Bujorul înflorit chiar pe obraz
e cea mai gravă circumstanță
însă îngăduiți și-acest extaz
să vă admir de la distanță
E cea mai gravă circumstanță
să fii poet în timp de criză
când doar prostia-i în vacanță
tu ești mereu parcă în priză
Să fii poet în timp de criză
hai îngăduiți și-acest extaz
să fie poezia cea din urmă miză
bujorul înflorit chiar pe obraz
Nu-i cea mai gravă circumstanță
să fii cu cerul în balanță
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 septembrie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poet cu nașterea la purtăor
Deschid cartea precum soarele cerul
Prefața-i neagră ca noaptea Iar poezia
-i ermetică chiar de la primul vers Che
ia sol nu mă ajută decât la final Mult
mai tăcut și mai muzical Mută vioară
blestemată Pare domnilor viața mea toa
tă Arcușul care Doamne ești Îmi strânge
poezia-n clești Preafrumoaso zău iubito
Dragostea iar mi-ai zdrobit-o
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara proștilor
Cântă cucul în română
proștii se întind pe gard
dacă dai cucul din mână
florile de verde ard
Proștii se întind pe gard
dincolo de infinit
prostia Doamne nu-i fard
te va strânge iar de gât
Dincolo de infinit
dacă dai cucul din mână
primăvara-i dulce mit
cântă cucul în română
Proștii s-au uscat pe gard
fără card vai fără card
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 aprilie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recitind
Elogiul Nebuniei dragă Erasmus
o tu colegul meu de zi și de noapte
își dau iar și iar dreptate
lumea e o casă de nebuni
iar omul cel mai fidel reprezentant al lumii
și cum există și excepții
care nu fac decât să confirme
regula ta de aur
dau mai încet bătrânețea
măcar cât timp tinerețea râde în hohote
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (17 septembrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Superba clasă a amintirilor din copilărie
Dragi copii
vă mulțumesc
că
mi-ați făcut loc
în
amintirile voastre
Și-n
această clasă
am onoarea
să vă fiu coleg
Colegul Copilăriilor Voastre
știurlubatice
Vorba lui Nică
Primul Nostru Coleg
De Eminescu
nici nu mai am cuvinte
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (14 iunie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țăranul zburător
În ultima vreme
țăranul plutește
la
un metru
un
metru jumătate
deasupra pământului
Cică
dacă
mai vrea
să lucreze
de fapt
să conlucreze
cu
fratele său
fratele său
pământul
bineînțeles
trebuie
să plătească
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Poeme hai hui (antologie de poezie) (2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Test la prima noapte de dragoste
Oare genunchii n-au habar
de Strâmtoarea Gibraltar
de cântă ca doi nebuni
ascunzând parcă minuni
Oare sânii știu prea multe
de nu mai vor să te-asculte
și ziua-n amiaza mare
se rotesc iar după soare
Oare coapsele-s nebune
cântec straniu duc în strune
când cerul își lasă brazda
și pe stânga și pe dreapta
Noapte unde te-ai ascuns
de nu dai niciun răspuns
poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins noaptea (13 februarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Costel Zăgan, adresa este: