Poezii de Viorica Iliescu, pagina 3
Noapte bună!
Cea mai frumoasă expresie a vieții
este cuvântul simplu, spus și scris.
Acel cuvânt ca o stâncă ruptă din mare,
din suflet de om...
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc
Te iubesc
cum marea iubește
propriul coșmar
de scoici aduse la țărm.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
ești frumoasă ca un câmp nearat
din care ciulinii își deschid floarea
să ardă sălbatic sub soare
ești frumoasă ca o pânză de apă
ce se arată celor care sapă cu trudă
din zori până la marea cea moartă
pentru o gură de adevăr
ești mai frumoasă chiar decât stânca
alintată de copite subțiri
ale caprelor negre ce trec fantomatic
dinspre noapte spre zi
ești cea mai frumoasă lume a mea
în care trăiesc pânză și pictor deopotrivă
atât de trist și singur mi te zidesc în suflet
pe tine cea mai pură din marea de minuni a lumii
poezie
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
ninge obidit
într-un anotimp
ce se pierde
în zăgazuri
nedeslușite
tăcuți
numărăm pașii rămași
spre drumul luminii
pierdem sensul mișcării
abisul sună insistent
la poarta uitată
de însuși dumnezeu
ninge amarnic și trist
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
eu nu înțeleg multe lucruri
ce par a fi simple și nu sunt
cum ar fi de exemplu
scânteia de început
nașterea moartea această
trecere aproape brutală
prin zeci de anotimpuri incerte
din coapsa evei sâsâitul șarpelui
raiuri promise abandonate
îmi fac semnul crucii pe buze
accept desprinderi masive
din calota polară pentru că simt
cu instinctul acela primar
tragedia supraviețuirii
încă o dată îmi fac semnul crucii
pe frunte în dreptul inimii
și tot nu înțeleg de ce mi-au fost dați
ochii aceste fântâni larg deschise
înspre centrul pământului
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
talazuri se zbat
în sufletul mării
atât de aproape
de țărm
atât de departe
văd ochii smulși
din adâncuri
durerea planctonului
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
chiar dacă nu a mai
nins aici de câteva milenii
Dumnezeu spune:
gata
și vântul aduce zăpada...
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mă ninge nisipul
cu flăcări din guri
de tunuri uitate
pe pârtii neumblate
de om
și Dumnezeu
ce tare mă doare nămolul
lăsat de urma pașilor tăi
în carnea putredă a lumii
de-acolo unde ești
ascultă vremea schimbării
atât de aproape
în mine răsar ghioceii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
în verdele crud
insinuantă iarna
mi-e dor de o haină
zise bătrânul
și se opriră
acele în ceas
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
îi expirase cardul
de nevoi personale
nicăieri nu găsea credit
nu își dorea mare lucru
nici genți vuitton
nici măcar o curea de la gucci
prefera niște opinci
din piele de porc
ce i-ar fi oblojit rana din tălpi
o traistă din păr de cal
pe care s-o poarte cumva
pe inimă și șold
o frânghie își dorea
țesută din bucata de cer
și setea pietrelor
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Viorica Iliescu, adresa este:
