David Boia

Obicei

Cum-necum
un obicei bun
nu ţine mult
e ca şi binele
care se disipă
înainte de naştere
e ca lupta
pentru pace
mai poate numai
amplifica senzaţia
de armonie
a celor apuse
sau ca o sferă de oxigen
vag definită
căzând la paritate
nitam-nisam
cu efectul
de inversare
a polarităţilor

poezie de David Boia (29 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată

Odată a venit
o mămică graţioasă
cu fetiţa ei mititică
o ţinea în braţe ca
pe un odor ce era
şi a intrat în bazinul cu apă caldă
printre indigeni
în ochii ei mici
dar expresivi şi trişti
se citea cât de adâncă
este necunoaşterea
specifică speciei umane
un infinit în toată splendoarea
melancoliei pământene
enigmă nemărginită
cum se poate vedea
numai la copii cu sufletul curat
la fel în ochii mamei se citea
o nedumerire soră cu
necunoaşterea primordială

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (7 iunie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ofelia

Of câte regrete ai produs
Dulce imagine clandestină
Câte încercări au trecut pe lângă tine
Şi au produs rutină sau revoltă
Tu le atragi ca un magnet
Tu le produci şi le expulzezi
La tine converg consecvent
Regrete timpurii scăpate din reflex
Regrete conspirative sau obsesive
Multe dintre ele survin afectiv
Altele se reproduc pe fond de ten
În regim excedentar
În variante automate
Poate izvorăsc din nuri tăi interzişi
Sau din dialectul tău simpatic
Sigur din frumuseţea ta blajină
Tot mai rar distribuită
Şi mai rar accesată
Multă severitate divulgi
La pretendenţi agasanţi

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (31 august 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omologul tău

Mimând veacurile la rând
Voi căuta omolog pe înţeles
Departe pe creasta infinitului
Schimbarea de sens din mers
La răscruce de contemplaţii
Ar impune vocaţia zămislirii
Lacrima intimităţii va naşte
Un stol de clipe reversibile
În transparenţa nemărginirii
Deşteptând lumina sângerândă
Maşinăria timpului prolific
Reapare în aură libertină
Pare că-i o adiere onirică
Printre aspiraţii platonice
Trecere fugitivă în revistă
Convocând parada miturilor
În ritmuri răscolite de uimire
Visul poate fi omologul tău
Reveria ar fi omologul nostru
Idealuri implementate la capete

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (17 iunie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Optici exclusiviste

Dacă eşti peste tot
Devii tocmai răzleţ
Dacă nu eşti cu noi
Şi nici cu voi nu eşti
Eşti departe-n altă parte
Peste realitatea imediată
Dacă eşti peste orizont
Te împarţi imparţial
Şi eşti cam pe nicăieri
Dacă eşti pe niciunde
Te situezi pe dinafară
Dacă adopţi multe optici
Poţi să te oftici la greu
Dacă nu te mai regăseşti
Atunci ai pierdut busola
Şi pluteşti în derivă
Dacă intri în diviziuni
Te divizezi inoportun
Până te cufunzi în ceaţa
Unui relativ accentuat.

poezie de David Boia (10 octombrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricâte

Oricâte poveţe se spun
Nu sunt de ajuns
Oricâte vorbe se rostesc
Nu sunt suficiente
Mai degrabă se răstălmăcesc
Şi se interpretează
Haotic sau confuz
Atunci să se treacă
La interpelări albe
Stabilind priorităţi
Până când se arată
Un crez de certă valoare
În favoarea efectelor
De bine ce vor să vină.

poezie de David Boia (16 octombrie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orientare

Căutam moduri de înălţare
Vise serafice printre icoane
Ca printr-un parbriz înaripat
Spectacol inedit de prognoză
După încercări repetitive
Fiecare îşi dedubla busola proprie
În curând am tăbărât toţi
Pe latura emergenţă a luminii
Ca vectori activi la direcţie
Cu toată strategia şi tactica
În final am hotărât să urmăm
Un azimut premonitoriu
Pe trasee intergalactice
Survolând şanse cu determinare

poezie de David Boia (18 aprilie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orizont

Pe cerul infinit
Îngeri şi arhangheli
Cu torţe şi candele
Inocenţi şi tandri
Cu proiecte divine
Nostalgici şi inocenţi
Sacrii şi motivaţi
Călăuze fascinante
Duc în văzduhuri
Planuri divine
Cu râvnă si avânt
Înfăptuiesc lucrarea
Celui de Sus.

poezie de David Boia (4 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacea de sus

Singura lor vină
era că luptau pentru pace
o pace cosmică
de aceea erau apostrofaţi
de cei belicoşi
între timp
ei au străbătut planeta
în straie de iubire
fiecare ţinut mot-a-mot
s-au suit cu toţii
pe acoperişul lumii
să ceară ajutor
de la stele
în final pacea
va putea fi făurită
cu majuscule ad litteram
numai cu sacrificii
şi în alianţă cu îngerii.

poezie de David Boia (5 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Palisadă

Cugetam nostalgic
Cu privirea la deal spre apus
Mai acolo era cândva palisadă
O palisadă cu nume de dor
Scut pentru vremuri străvechi
Poate că acolo au trăit daci
Sigur acolo au coexistat strămoşi
Acum palisada nu mai e
Ce a rămas din ea se zbate ruină
Persistă acolo o energie stranie
Imensă şi enigmatică energie
În locul ei se cuvine
Se cuvine să compunem
Şi să recităm poeme
Şi imnuri de slavă
Să înălţăm ode intrinseci
Din care vom face palisadă
De dragul palisadei vechi
De dorul palisadei apuse
Ecoul ei ar merita cu prisosinţă

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (26 februarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!