Viorel Birtu Pîrăianu

Ultimul zbor

un dans feeric în lumină
e doar aici
în ţara în care ielele dansează goale
şi fiecare zi, e zi de sărbătoare
femeie,
chip de rouă
azi nu mai urc şi nici nu mai cobor
tu pleci în dimineţi uscate şi târzii
pe drum de rouă
eu, biet cocor
din ţara în care ninge vara
mi-e cântul dor năuc de lumea ta
azi sap cărări de nea
tot căutând
un vis, o ea
mă apropii, mă închin
sub mângâierea straniei lumini
eu biet drumeţ cu chip de ceară
erai odată fluture între muguri
plutind pe aripi albe către cer

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra

ai plecat femeie să cânţi în corul de îngeri
drumurile sunt astăzi pustii
nu e lună pe cer, nu e soare
cuvântul plânge pe drumuri târzii

e întuneric, în mine, în jur
de unde vin şi unde curg înspumate ape
mai trec în zbor râzleţ
şir lung de gânduri amputate

cuvintele au dispărut pe rând
cui azi să cânt balade într-o noapte
frumoasa mea cu ochi fierbinţi
tu ai plecat în cor de şoapte

locuiesc cu mine, cu timpul şi durerea
cad umbre adânci şi mă plâng
mă aşteaptă nesfârşitul
eu am rămas aici, să cânt la lăută, sfârşitul

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre

leganam în suflet un vis fără vlagă
mă împiedicam de paşii rămaşi
în noaptea ce cădea peste ape
aşa am crescut în tenebre
numele meu zăcea scrijelit pe o piatră
cu umerii îmbrăcaţi în palide umbre
păşeam în clipe târzii în penumbră
prin neguri alunecau nestatornice ape
se adunau alte umbre sub ultimii paşi
să plec, unde să plec
sau nu's aici decât o umbră
sunt stâncă sfărâmată pe ţărm
cu braţele ce flutură în vânt
sunt vânt năpraznic peste tainice ape
sub pasăre peste lacul albastru
sunt lacul ce aşteaptă o barcă
sunt un om într-o barcă ce plânge pe ape
sunt gând rătăcit între pleoape

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre

şoapte necunoscute se izbeau de pereţi
în labirintul cunoaşterii
la răscruce de gânduri
umbre păşeau printre coloane atemporale
aşteptând reîntoarea
cumplită stare
să plec, să fug
cădeau pescăruşi pe ţărmuri de mare
în curcubeul luminii
fulgere albe peste oceanul de întrebări
în nemărginirea cuvântului la focul creaţiei
necunoscut între voi
ciopleam neantul
spărgând obloanele lumii
aici nu mă aştepta nimeni
cărările curgeau în timpul rămas
păşeam dintr-o umbră în altă umbră
poate nu mă voi mai întoarce aici
mă ardeau depărtările
în zori, din palme se scurgea cenuşa stinsă

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre

uneori vorbesc cu întunericul
când nu plâng
trăiesc sufocat de gânduri
spuse sau nespuse
rătăcite în cotloanele sufletului
în cap se zbat amintiri
ne târâm în zbuciumul disperat al neputinţei
trăim în umbră
o teamă perpetuă
pe stradă, în lume, în noi
care noi, eroi de gunoi
o lume eşuată lamentabil
în propria inexistenţă
tăcem, atent, cu grijă, cu sfială
să nu tulburăm miasmele din jur
ne-am legat gurile cu lanţuri
să nu fugă pomana zilnică
trăim în zoaie, murim în gunoaie
trec singurătăţi peste câmpuri
tăcute şi negre

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din Scriu pe cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre

te caut în noaptea tăcută
te găsesc în ecoul prelung al unui gând
gând sfărâmat pe ţărm
umbre se târăsc prin ţărână
trăiesc în locuinţe lugubre
poposesc nicăieri
şi azi şi ieri
se mai opresc să mai plângă un pic
în suflet ţipăt şi plâns
din astă vreme zbuciumată
mă sting în tăcere
fără vorbe, fără speranţe
aşa ajung şi eu, o umbră

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umila speranţă

neagră e noaptea
în care aţi ucis lumina
din mine, din tine
e tragic şi nu e bine
în noaptea asta
chema-voi la masă
animale flămânde
să smulgă fâşii dintr-un trup
răstignit pe o cruce la răscruce de vânt
pe masă voi pune o inimă
mi-aţi smuls-o din piept
într-o clipă nebună
ochii mi-s uzi şi lacrimi curg
se scurg din mine pe străzi amputate
mă dărui vouă în noaptea cea nouă
eu nu mai am ce să mai fac astăzi cu mine
în astă cloacă, murdară, urâtă şi hâdă
vino Doamne să vezi ce a mai rămas din lume

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umilinţă şi iubire

acum 2000 de ani
Isus
a intrat în cetate
ce a văzut
tâlhari, minciună şi desfrâu
au trecut ani, mulţi, destui
priveşte azi în jur
tâlhari cu nume mari
minciună, ură şi desfrâu
pleacă, pleacă odată, omule din cetate
priveşte în tine cu umilinţă şi iubire
şi pleacă-pleacă către El

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cui

în noua ordine mondială
bogaţii sunt tot mai bogaţi
săracii sunt tot mai săraci
noi tot mai proşti sau idioţi
depinde cum vrei să o spui şi cui
în dulcele nostru grai
asta e o formă de trai
în umilinţă, frică şi minciună
şi tu ne spui că astă viaţă
este cea mai bună
a cui
tu asta ai uitat să spui
mai bine plec haihui
decât să bat în dric un cui
al cui...

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fum, un foc, o ţigară...

parfum şi scrum de ţigară
într-o cameră tristă şi goală
lumina curge haotic
pe geamul spart de gânduri
o viaţă, un om, o ţigară
stăteam de vorbă cu anii
trecuţi, petrecuţi
timpul se înghesuia în rucsacul nedesfăcut
aruncat aiurea într-un colţ
fără sens, fără rost
uitase să plece departe
era tăcere într-o cameră închisă
doar scrum printre rânduri
plouă, într-o lume pierdută, uitată
aştept şi îmi vine să plec
să dau de pereţi cu viaţa, cu lumea, cu toate
pe tâmple curg gânduri ciudate
ţigara arde pe masă
nu e nimeni acasă
decât un om şi o ţigară arsă pe o masă

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!