Calea Lactee şi poezie

Cineva

un nume poate un poet
semain simbolistul
francez sub calea lactee
îndopat cu brânzeturi de bordeaux
spune sau scrie despre poezia modernă
că ar fi un suflet steril perfect
cel mult o fantezie
neajunsă de ereţii
care evoluează în vid
spune un poet sim
bolist despre poezia modernă
(?!) să-l credem că scutură scrumul
la peste un veac şi ceva de praf
şi uitare şi de imperii stinse

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte magică

e noapte magică o stea fermecată
varsă peste mine emoţii splendide
cu soarta de poet mă simt împăcată
nu risipesc timpul cu gânduri sordide.

relaţia cu lumea este sofisticată
a transferat în mine libertăţi placide
e noapte magică o stea fermecată
varsă peste mine emoţii splendide.

poezia inimii cu lumini marcată
este ca pasărea cu aripi lucide
zboară în infinit de raze flancată
în Calea Lactee o poartă deschide.

e noapte magică o stea fermecată
varsă peste mine versuri splendide.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fereastra

Sprijinit de pervazul ferestrei
aud chiar mişcarea pe calea lactee,
scârţâitul unei sănii de sticlă prin satul nordic,
aud cum întunericul se cerne pe emisfera cealaltă,
aud cum alături,
în casa toamnei însorite,
sufletul se scurge din trupul bătrânei femei.

Ştiu că din cele auzite,
din aceste fire lăptoase
s-ar putea desprinde un vers,
fluture negru,
prins cu acul de fila cărţii.

Dar această fereastră este adevărată
şi adevărată este această noapte
prin lâna vie a zăpezii,
şi adevărat este scrâşnetul axei pământului
când alunecă pe ea
cuţitul combinei în mina din apropiere.

poezie de Feliks Netz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acord liric

e iarnă şi ninge cu momente fresh
arbori se îmbracă cu straie de argint
în grădină se aşterne imaculat preş
eu mă îmbăt cu doruri cu gust de absint.

nutresc cu Calea Lactee un liric acord
să-mi înveşmânte versul cu lumina violetă
să topească-n mine ţărmul unui fiord
ca să mă fericesc cu viaţa de poetă.

zidesc în versuri amintiri dragi, emoţii
ilustraţii cu iubiri ajung la Polul Nord
nicicum nu mă împotrivesc în faţa sorţii
nu-mi las cuvintele-n haotic dezacord.

ies flăcări din mine, din amnarul morţii
fur scânteia glorioasă, emblematic record.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stihuiri

Pe spaţii astrale
Îngerii amplifică
Iubirea în versuri

Dau lumina divină
Pentru fiecare ins
Brazdă la brazdă
Revelaţie în vogă
Făcând din cuante
O şansă multiplă
De iniţiere sacră

Până la greabănul
Căii Lactee
Fiecare ar putea
Accesa infinitul
Peste vârful unor
Statui megalitice

În versetul următor

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (17 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

O clipă de sinceritate

mă ascund între versuri ca într-un fort
să nu lupt cu moartea să mă prăbuşesc
inventez optimismul cu maxim efort
să ating fericirea cumva reuşesc.

înmulţesc poezia sublimă misiune
o frământ ca pe o pâine în copaie
colaci de lumină într-o versiune
copţi pe vatra gândului într-o văpaie.

sunt fericită cu pasiunea mea
bulgări de invidii sparg cu cuvântul
beau lumina din astrală cişmea
spre Calea Lactee îmi iau avântul.

mă hrănesc cu lumină sacru deliciu
conştiinţa mea arde ca un artificiu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarba fiarelor

Iarbă a fiarelor, poezie.
Deschide-mi inima ei.
Noaptea înaltă şi albăstrie
Şi-a făcut din luceferi cercei.

Iarbă a fiarelor, rupe zăvoarele
Dintre dragostea veche şi dragostea nouă,
Zorile îmi vor aduce soarele
Şi lanurilor mele coapte rouă.

Adună, iarbă a fiarelor, adună,
Banii de aur din adâncu-mi coclit.
Amiaza se ridică şi sună
Talgerul cerului învechit.

Ciută de munte, cu paşii tăi,
Iarba fiarelor vreau s-o ajung.
Dincolo de pădurea-n văpăi
Amurgul se prăvale prelung.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea Lactee

Grămezi de stele
Aranjate-n braţe spirale,
Lentilă văzută dintr-o parte...
Aceasta este galaxia
X – în Univers
Ideal de a fi casa
Atâtor planete

Ce se învârtesc
Acum şi întotdeauna
Lângă sateliţii lor...
E sursă de inspiraţie
Atâtor poeţi visători de pe Terra,

Luminând cerul nocturn,
Astru lângă astru...
Calea Lactee,
Tăcută galaxie,
Emanând speranţă,
Eternă existenţă...

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia versului de aur

În căutarea versului de aur
am secat tone de cerneală
şi duzine de pixuri

Am iubit cele mai frumoase
femei din lume

M-am îndrăgostit
de cele mai gingaşe
fecioare

În căutarea versului de aur
am făcut
salt mortal
după
salt mortal

Între
arta poetică
şi

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (20 octombrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiune onestă

străbat cu cuvântul drumul spre excelenţă
litere sincronizate se transformă-n epopee
mă hrănesc cu poezia cu nespusă opulenţă
cu visele de iubire să ating calea lactee.

pasiunea scrisului o voi duce-n mormânt
să simtă şi pământul emoţiile mele
n-am să las tăcerea să fure din avânt
sunt cu toată firea îndreptată spre stele.

poezia poartă-n ea scene din teatrul vieţii
precum munţii cu filoni de generozitate
presar cinstire pe zorii dimineţii
succesiuni de lumina şi onestitate.

păstrează-mă Doamne în preajmă cu poeţii
ei mi-au transmis mereu gânduri de libertate.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!