Cupidon şi erotism

Eros şi melancolie

Nici departe nici aproape
nici prea tandru nici discret
râsul plânsul două pleoape
ochii un hipersonet

Nici prea tandru nici discret
sărut mâna domnişoară
eu mi-s noaptea eşti poet
ia o stea dar n-o să doară

Sărut mâna domnişoară
noaptea naşte-acum sub pleoape
stele naştere uşoară
nici departe nici aproape

Suflete nemângâiet
hai dă(-ţi) moartea mai încet

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec naiv

Pe ţâţele-ţi trufaşe dau suta de parai,
Pe albe coapse zece acţiuni cu cotă,
Pe graţia-ţi de nimeni cunoscută
Ţi-aş dărui-un Buick, plus o rulotă,

Te-aş proteja cu sărutări fierbinţi
Când tremuri: prea eşti friguroasă!
Şi de-ţi laşi trupul de eros pârjolit,
Trei zile-n şir te-oi sechestra în casă!

parodie de Constantin Ardeleanu, după Emil Brumaru
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă copilului - lui Amor sau Eros

Umbli hoinărind prin lume
ca un orb, la ochi legat,
Şi de câtă vreme-acuma
pe la mine n-ai mai dat!
Prăpădeşti tu de pomană
preţioasele-ţi săgeţi,
Să te-alegi cu hulă numa
de l-atâţi ingraţi poeţi...
Te-am vorbit eu rău vreodată?
vinovat cu ce ţi-am fost?
De mă horopseşti uitării,
tu, copil frumos şi prost?
A! de-ai şti cum mângâi încă
urmele unde-ai rănit!
Cu ce dor mi-aduc aminte
cât atunci am pătimit!
Vino, crudule, cu pieptul
gata dezvelit te-aştept;
Nu cu una, dă cu două!
săgetează drept în piept!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitele aşteaptă pe fiecare cheu

Ea stă acolo, lângă mareea colorată,
Înroşită de nisipul frământat fără-ncetare;
Iar spre est, pe-oceanul vast, o pată,
O navă care dispare dincolo de zare.

Ea va aştepta şi va veghea-n zadar,
Fiindcă-i adevărat ceea ce Eros mereu
Repetă, "acel care-a iubit va iubi iar,
Iar iubitele-aşteaptă pe fiecare cheu."

poezie de Henry Lawson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Thalasa

Arama rânjitoare a lunii sparge norii,
O voce străvezie răsună-n minaret,
În umbra pimentată palpită sicomorii,
Cu braţul peste mare adoarme un poet.

Potasice principii lovind topuzu-i gol,
Cu tensiuni rezolvă contactul noţiunii,
Cuprins de-o împietrire de antic discibol
Ridică fruntea-i cheală spre clarul disc al lunii.

E Thalasa, efebul de-origine-anonimă,
E Thalasa, aedul, adolescent prepus,
Îl stăpâneşte Eros cu vraja lui sublimă,
Şi minţile-i abstrage cum stă cu faţa-n sus.

Şi-acum, când de lumină un sentiment confuz
Se culcă peste lume ş-o-mbracă-n poezie,
Aedu-şi ia în mână spasmodicul topuz
Şi-azvârlă către stele stropiri de ambrozie.

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Test idilic

De ce pleacă iubiri în stol?
Fără să termine un rol
Şi suflete rămâne în gol
De ce le laşi aşa Eol?

De ce se-ntorc iubiri pe dos?
Când să ne fie de folos
Şi suflete rămâne jos
De ce nu intervii Eros?

De ce dispar iubiri beton?
Luând speranţa în balon
Şi suflete în abandon
De ce îngădui Cupidon?

De ce dispar iubiri ca flama?
Dându-şi pe faţă arama
Şi asta le măreşte drama
De ce nu le opreşti tu Kama?

poezie de David Boia (7 februarie 2016)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eros şi melancolie

Nici departe nici aproape
nici prea tandru nici discret
râsul plânsul două pleoape
ochii un hipersonet

Nici prea tandru nici discret
sărut mâna domnişoară
eu mi-s noaptea eşti poet
ia o stea dar n-o să doară

Sărut mâna domnişoară
noaptea naşte-acum sub pleoape
stele naştere uşoară
din departe şi aproape

Suflete nemângâiet
hai dă moartea mai încet

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sancturaniu

Iubito,
dacă Dumnezeu ar fi existat,
şi-ar fi privit în ochii tăi,
ar fi lăsat Raiul în grija Satanei,
să se odihnească puţin
în irisul ce-ţi descoperă sufletul
ca o apă de munte,
din care cu mult timp în urmă,
înainte să existăm,
Eros se cinstea
şi îşi spăla sufletul,
când astăzi noi, cei care privim
eternitatea din larg,
împreună cu Sfânta Micime,
ne dăm seama
că lacrimile curg din munţi
asemenea pâraielor din amintiri.

De ce aş fi lăsat întinderile
să se surpe între noi,

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Popa (martie 2010)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fragmente de existenţă

Sub sori înfriguraţi şi grei citeam,
La ceas apus, romanele balzaciene,
Între eros şi tenathos pendulam,
Crăiasa gândurilor visa la absolut.
Închin cu umilinţă către tragism,
Tot la acelaşi gând pictez reverie.
Oamenii s-au răstignit de bună voie.
Ne doare existenţa de a dânsei nevoie,
Splendori în întuneric, vechile odoruri,
Iubirea e al oamenilor etern prezent,
Şi îngerii Edenului îmi zic să iubesc.

poezie de Daniela Vizireanu (11 martie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eros

E primăvară... Sus pe Atlas,
între pământ şi luna plină,
Fug nouri străvezii la vale
cernând uşor o bură fină...
Un leopard adult simţeşte
deodată-n sânu-i o văpaie!
Din creştet până-n vârful coadii,
în creiere şi-n măruntaie,
Îl furnică un neastâmpăr
nesuferit şi nenţeles...
Din nările lui dilatate,
suflări adânci şi grele ies;
Din ochii-i injectaţi de sânge,
îi pică lacrime fierbinţi:
El ghearele-şi înfige-n carne,
scrâşneşte crunt ieşit din minţi,
Se zvârcoleşte-n salturi stranii...
răcneşte covârşit de chin –
Îi crapă pieptul sub lucrarea
nemilostivului venin...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!