Poezii despre Cupidon și iubire, pagina 2
Un fluturaș
Am fost gonit de Cupidon
Eu fluturașul din stomac
Sunt prea mic aș fi bufon
Că n-am săgeți și sunt sărac
Sunt îngerul iubirii ce dau fiori
Cupidon doar inima înțeapă
Iubirea o transform în flori
În stomac fluturii au treabă
Tu simți că locu-ți este gol
Primește-mă în corp la tine
În iubire și în viață am un rol
Iubește și mă susții pe mine
Inimă mare un suflet fericit
Cupidon fiorul unui fluturași
Sunt fericit un om îndrăgostit
Un fluturaș suflet de îngerași
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești Cupidon?!... Sau cine ești?!...
Sunt val de mare învolburată,
Sunt spuma mării neîntinată,
Cu învăluiri de brațe reci
Te-aduc spre țărm să nu te îneci!
Te spăl de tină, de păcate
Și de iubiri abandonate,
Te spăl de doruri, de ispite
Și de iubiri neîmplinite...
Trecutul îți îmbrac în giulgiu
Și te salvez din naufragiu
Iar zorii zilei care vine
Ți-i dau lumină pentru tine!
Tu mă cuprinzi sub clar de lună
Și cu săgeți îmi cânți pe strună,
În spuma mării te-nvelești...
Ești Cupidon?!... Sau cine ești?!...
[...] Citește tot
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 153
Stă Cupidon cu torța în somnie
până ce iată, i-o răpi o zână
muind cu grabă gingașa făclie
într-o fântână-a dragostei, fântână
cu pururea învăpăiat, potirul
și-nfierbântat de flăcări dezmățate
până ce clocotul devine irul
vindecător al bolilor ciudate.
Din ochii dragei, torța-și ia văpaia
iar Cupidon mă pune la-ncercare
pașii, ndreptându-mi-i, să caut baia,
ca un bolnav ce n-are alinare.
Doar ochii ei îmi pare că-mi sunt leacul,
când Cupidon își împlinește placul...
sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Gheorghe Tomozei
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miracolul
teilor în floare un bâzâit
perpetuu de sentimente
de iubire de patimi de taină
este vremea sărutului misterios
a
versului plin de senzualitate
taina luminii care pornește
din inima înțepată
de cupidon cu agrafe
mirosul florilor de tei accentuează
starea de exaltare
a
îndrăgostitului care freamătă
bântuit de furtuna sentimentului
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gazelul dansului iubirii
Cu multe răsărituri în balans,
Albine le fac florilor avans;
În dorul pentru flori e așteptare
A dragostei închise-n contradans;
Dorințele se-aprind câteodată
La mese, într-un joc de "preferans";
Perechea neștiută-a unei inimi
Ghicită-i poate-n cărți la "pasians",
Dar aripi pentru Cupidon vor crește
Din inimi alipite într-un dans!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eros 1
Am bătut din ușă-n ușă
Pe la doctori prin spitale
Inimii i-am pus cătușe
Moliciunea vorbei tale...
Pe la babe-am fos, la vraci
Pe la popi, în catedrale...
Între ingeri si-ntre draci
Sunt vândut iubirii tale!
Și n-am liniște, nici somn -
Când mi-e rău, zic că mi-e bine
Floare dintr-un vis de Domn,
Legănat în dor de tine!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Eros urzise-n jurul ei ispite
Și-avea un farmec, vocea ei divină,
Cânta rar triluri, ce păreau venite
Din sferelw celeste, de lumină!
Se știe doar, totu-i vremelnicie
Și vom pieri-n neant, cu toate cele,
Culoarea sfântă, alb-trandafirie
Și raza ochilor ruptă din stele!
poezie de Ștefan Ciuculescu din Umbra dorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alte emisfere
Oglinda mea e printre nori,
Cupidon nu mai are săgeți,
Cafeaua braziliană s-a scumpit.
Napastele nu te cunosc,
Menta miroase la fel,
Inima nu vrea tratament.
Din pământ răsar speranțe,
Nimeni nu știe limba lor
As vrea o cale către Lună,
Oceanele nu doresc plastic.
Buzele rotunde păcălesc
Iubiri pătrate, efemere,
Dacă îți spun că te iubesc,
Tu o să fugi în alte emisfere!
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Victimele lui Cupidon
Cupidon, copil ștrengar
Și cam aiurit din fire,
Pune oamenii pe jar,
Răspândind, în jur, iubire.
Cine poate să-nțeleagă
Cum alege, la-ntâmplare,
Ajungând să-ți fie dragă
O persoană oarecare?
Cu un arc și c-o săgeată,
Reușește să te fiarbă
Și îți schimbă viața toată,
Semn că dragostea e oarbă.
Însă Cupidon, arcașul,
Nu e orb, el vede bine
Și-ar putea gândi poznașul
Când să tragă și în cine!
poezie de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fragmente de existență
Sub sori înfrigurați și grei citeam,
La ceas apus, romanele balzaciene,
Între eros și tenathos pendulam,
Crăiasa gândurilor visa la absolut.
Închin cu umilință către tragism,
Tot la același gând pictez reverie.
Oamenii s-au răstignit de bună voie.
Ne doare existența de a dânsei nevoie,
Splendori în întuneric, vechile odoruri,
Iubirea e al oamenilor etern prezent,
Și îngerii Edenului îmi zic să iubesc.
poezie de Daniela Vizireanu (11 martie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Cupidon și iubire, adresa este: