Petru şi prezent

La porţile Raiului

Morţi cu degete de ceară
Bat la porţile din rai,
Am venit şi noi de-aseară...
Sfinte Petre ce mai stai?

Vino şi deschide poarta
Suntem cam nedumeriţi
Că şi-aici avem tot soarta
De-a rămâne prea smeriţi?!

De baţi ţi se va deschide
Spune cel precept creştin
Noi, fiind sătuli de pilde
Osul vrem să-l odihnim.

C-am trăit degeaba-n lume
Şi am fost o viaţă orbi
Azi, fi'nd dezlegaţi de nume
Nu mai vrem ca să fim robi.

[...] Citeşte tot

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Reproş banal" de Violetta Petre

Azi te-ai trezit cu faţa către pernă,
Nervoasă şi pornită pe scandal,
Am arborat drapelul alb în bernă
Având o faţă lungă, ca de cal.

Te-ntreb sfios de mi-ai călcat cămaşa
Şi dac-avem ceva, ca mic dejun,
Dar ai lovit în masă cu cravaşa,
De mâţa a zbughit-o ca din tun!

Se sparge vaza, zăngăne vitrina,
Vecinii dau cu mătura-n tavan,
Era un unicat adus din China,
Ce mama mi l-a dat acum un an,

Pe masă şi-n chiuvetă-i plin de vase,
Cafeaua nu mai am unde s-o pun,
E buda înfundată şi miroase,
Şi-am lunecat în baie pe-un săpun...

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul voiaj

Am terminat tot ce mi-a dat viaţa de făcut. E ora de plecare.
Aşa că-aşezaţi-mă-într-o luntre care-alunecă spre mare.
Puneţi-mi alături undiţa de pescuit pentru c-am fost admis,
De astăzi în cel mai select grup de pescari – în paradis,

Unde-n fiecare zi voi sta pe apă şi voi da la peşte
Şi-unde tot ce inimioara-mi vrea se-împlineşte.
Nu fiţi mâhniţi şi nici nu plângeţi pentru mine,
Eu pescuiesc acum cu Stăpânul mării şi-al orelor senine.

Ne va fi dor unul de altul pentru scurtă vreme,
Dar curând îngerul din cer o să te cheme
Şi vei vedea atunci – păstrează-ţi neştirbit curajul! –
Cum noi vom redeveni în veşnicia veşniciei Echipajul.

Tuturor acelor care se mai gândesc la mine şi care
M-au iubit: Fiţi veseli, în clipa asta mă zbenguiesc pe mare!
Dacă unii se vor mira că lipsesc, spuneţi-le cinstit
C-am plecat cu Sfinţii Petru şi Andrei la pescuit!

poezie de Delmar Pepper, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Breaking News - Ştiri "de importanţă naţională" pe care tembeliziunile se întrec să le aducă la cunoştinţa poporului român (pamflet)

Moni astăzi e mireasă,
Iar Andreea e borţoasă.
Ioana şi-a schimbat amantul,
Vádim nu şi-a luat calmantul.

Plânge Sexy Brăileanca,
Divorţează Bahmuţeanca,
Iarăşi, pentru-a şaptea oară,
De când este soţioară;

Cică Silviu, zis Prigoană,
Ar fi luat-o iar la goană.
Mâine EBA se mărită
Şi e tare fericită.

Oana, fata lui Mizil,
Vrea să facă un copil,
Cu Vanghele, "care este"
Agramatul de poveste.

[...] Citeşte tot

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (28 februarie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petru

Isus, Cuvântul întrupat,
În lume la noi a venit.
Era divin, adevărat,
Dar pentru mine S-a smerit.

Pe mulţi din lume i-a chemat,
Le-a zis să vină şi să vadă
Cum viaţă nouă le va da
La cei ce-n El vor vrea să creadă.

Şi Simon L-a urmat pe El,
Crezând că El este Hristos.
Şi-a fost schimbat de Dumnezeu
Şi din păcat a fost el scos.

De-atunci el nu mai este Simon,
Ci Petru este el acum,
Iar viaţa lui este lumină
Trecutul lui deja e scrum.

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Blajinschi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legenda legendelor de Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel

Legenda legendelor de Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel
Într-o zi, Dumnezeu chemă la el pe Sfântul Petru şi îi spuse:
- Sfinte Petru, aş dori să mergi prin lume şi să afli ce mai fac oamenii. Le-am dăruit Biblia plină de învăţăminte spre a le fi de călăuză şi exemplu în viaţă; le-am adus pe pământ scriitori talentaţi care să creeze basme pentru copii, povestiri şi poveşti religioase sau istorice, inspirate din istoria popoarelor lor; le-am trimis poeţi care să-i încânte pe toţi cu magia versurilor lor; le-am creat muzicieni care să-i farmece cu acordurile melodiilor lor; le-am dăruit rapsozi şi cântăreţi cu har care să glăsuiască şi să interpreteze minunat creaţiile acestora; le-am oferit actori care să performeze cu dăruire şi talent creaţiile dramaturgilor. Doresc să ştiu, dacă oamenii se bucură de aceste daruri ale mele şi dacă toate acestea făcute pentru ei din suflet, le-au schimbat într-adevăr viaţa în bine iar munca mea nu a fost în zadar.
Sfântul Petru porni imediat la drum lung. Urcă din greu pe cele mai înalte vârfuri muntoase, unde ascultă doinele, baladele melodioase şi istorisirile minunate ale păstorilor, coborâ pe plajele cu nisip auriu şi fin ale apelor, întinse şi adânci, auzind cântecele şi snoavele pescarilor, străbătu oraşe şi sate, încântat de înţelepciunea proverbelor şi a zicătorilor populare şi privi alături de oameni reprezentaţiile actoriceşti, participă la serbările organizate în lume cu diferite prilejuri, fiind fermecat de bogăţia spirituală a ceremoniilor organizate, îi însoţi pe oameni la biserici, la slujbele religioase, participând cu aceştia la rugăciuni şi călătoria sa ajunse la sfârşit.
Se întoarse direct în Rai şi pentru că avea multe de povestit, despre cele văzute, se prezentă aşa cum trebuia, înaintea Domnului.
- Sfinte Dumnezeu, am cutreierat lumea în lung şi-n lat, am ascultat versurile minunate ale oamenilor şi melodioasele lor cântece, am mers şi m-am rugat alături de ei în biserici, am privit scene de teatru impresionante şi am participat la sărbători fermecătoare. Am ascultat snoave, poveşti şi povestiri care bucură urechea şi mintea oricărui ascultător. Am citit cu plăcere basme pentru copii, poveşti de tot felul - magice, fantastice, istorice, filozofice, religioase, romantice, satirice... Am totuşi o nedumerire. Nu ştiu ce fel de povestiri sunt acelea care conţin elemente fantastice sau miraculoase, brodate pe fondul unui motiv istoric sau al unei închipuiri mistice, prin care se explică geneza unui lucru, a unei fiinţe, caracterul aparte al unui eveniment istoric, al unui erou mitic sau al unui fenomen. Pentru că sunt deosebite de celelalte, ar trebui să aibă un nume special.
- Adevărat grăieşti, Sfinte Petru. Şi eu m-am gândit de mult timp la acest lucru. Am meditat îndelung şi doresc ca începând de astăzi, aceste povestiri deosebite să se numească "legende", spuse Dumnezeu.
- Doamne, atunci aceasta va fi cu siguranţă "Legenda legendelor", pentru că narează tocmai apariţia legendei, glăsui Sfântul Petru.

poezie de Cornelia Păun Heinzel din The Alternative (2017)
Adăugat de CORNELIA PAUN
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictează-mi o mirişte

Domni din ţări depărtate
Vin la noi să vadă
Eclipsa de soare.
Sunt multe azi de văzut.
Taţi sărind ca armăsarii
Pe fiicele lor.
Nepoţi violându-şi bunicile.
Copii româno-arabi, fără tată,
Negrişori cârlionţaţi, fără părinţi,
Luând la Română zece,
Căpătând premii
Cu doinele noastre.
Adolescente pierdute
Prin pustiul cel sur
Al bărbilor moşnegeşti.
Iepe bine hrănite
În baruri de noapte
Întinse
Pe genunchii
Politrucilor comerciali.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădina Ghetsemani

Cu licărirea stelei ce-o privim
E cotitura drumului de-o seamă.
Drumul cotea spre muntele Măslin.
Iar jos un râu care Kedron se cheamă.

Şi dintr-o dată drumul se opri:
Calea de lapte aici hotar şi-a tras.
Măslinii-ncărunţiţi şi argintii
În aer dau să facă primul pas.

Era grădina nu ştiu cui aici.
Le spuse El deodată: Nu plecaţi.
Sunt trist de moarte astăzi, ucenici,
Rămâneţi pe aproape, mă vegheaţi.

El renunţase fără-mpotrivire,
Precum întorci un lucru de-mprumut,
La slavă, la minuni, dumnezeire,
Şi-acum era ca noi, un om, şi-atât.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Pasternak din Lirice, traducere de Marin Sorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştergarul

La cina cea de Paşte, în camera de sus,
înconjurat de-apostoli, S-a aşezat Isus.
Se revărsa din sfeşnic o galbenă lumină
pe azimile calde, pe mielul... fără vină...
Era plăcut prilejul. Şi toate pregătite.
Dar, vai, uitase gazda o slugă a trimite,
un rob sau o cămilă, ca, dup-a vremii lege,
cureau de pe glezne pe rând să le-o deslege,
să le atine talpa de colbul de pe drum.
Şi-acum cei doisprezece, sfielnic oarecum,
se întrebau în cuget: Cum vor şedea la rugă?
Sau cine îşi va pune ştergarul cel de slugă?
O, iată-i cum se-ncruntă, privind cu tulburare
când vasele cu apă, când praful pe picioare.
Şi Duhul îi întreabă, în fiecare zboară:
— N-ai vrea să-ţi pui tu, Petre, ştergarul astă seară?
— Chiar eu?... Nu şade bine. Eu doar sunt mai bătrân.
— Dar tu? Tu cel mai tânăr? — Eu stau lângă Stăpân...
— Dar tu? întreabă Duhul acuma pe Andrei.
— Chiar eu?... Sunt cel din urmă la Domnul între ei?

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mister mioritic

Mai populari şi mai cu fală,
Ca un Ştefan, ca un Mihai,
Ca Dan, fost căpitan de plai,
Sunt azi, Păcală şi Tândală
Ei, politicieni cu şcoală,
Domină totul fără "bai",
Precum Sân' Petru face-n Rai,
Imuni la tot, ne bagă-n boală
Şi o dilemă colosală,
Ne macină, -nu-i prima oară-,
Văzând prostia capitală,
Ce ne conduce, ne-nconjoară
Şi devenit-a fenomenală:
E-a lui Păcală,-a lui Tândală?

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!