Soare şi zahăr

Praf de soare

Praf de soare

se aşternea cândva
peste
dimneaţa iubirii noastre.
Ne certam cu porumbeii
Care intrau pe ferestră...
Muguri de iubire
se temeau să înflorească
la gândul că
se vor usca vreodată.
Stele refuzau să dispară,
Iar norii
desenau inimi pe cer...
Era şi zi şi noapte în acelaşi timp.

În dimineaţa iubirii noastre
răsturnam pliculeţe de zahăr
în ceaiul pe care
îl uitam mereu

[...] Citeşte tot

poezie de Anna Panovici din Sfârşit de Autograf (10 octombrie 2010)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aiurea

Mi-am pus o bucurie
În cutia pentru zile negre
Am presat-o bine
În întuneric şi sare,
Dar timpul i-a scurs lent
Tot zahărul din mijloc
Şi culoarea de pe margini
Vremelnic...

Mi-am scos sufletul la soare
Mirosea a mucegai alb
Şi a dulceaţă amară,
Dar căldura i-a topit suflul
Şi i-a micşorat uşa de intrare
Ca să-ţi fie greu să intri;
Însă tu erai deja înăuntru
Nevrând...

Mi-am şters gândurile cu lama
Până mi-am subţiat mintea de motive.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Chişcari (27 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos a înviat!

Hristos a înviat!
Şi liliecii temerii ni i-a îndepărtat,
Zâmbetul de zahăr pe chip
Instant ni l-a redat!

Cu iasomiile păcii şi trandafirii roşii ai speranţei
Inima ne-a împodobit,
Iar în aer se simte pregnant
Al biruinţei parfum deosebit!

Primăvara a venit cu un mesaj
În istoria umanităţii nemaipomenit:
"Paşte fericit şi minunat!
Hristos a înviat!".

Cel ce crede cu adevărat să fie
Din neam în neam binecuvântat!
Păcatele oamenilor cu sângele Său le-a spălat Oferind acces nelimitat
La Harul Său îmbelşugat!

[...] Citeşte tot

poezie de Michelle Rosenberg (8 aprilie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu

ştiu, ştiu că pot face focul oricît de mic după ce apa dă în clocot,
ştiu că oul mai proaspăt pus la fiert se loveşte de fundul cratiţei,
ştiu că trebuie să trag făraşul repede ca să pot mătura gunoiul în el,
ştiu că acul se bagă în aţă mai uşor decît aţa în ac,
ştiu că cearceaful se calcă mai întîi pe margini,

ştiu că nu am avut bărbat să mă ştie
şi nici copil să mă ştie de mamă

ştiu că e doar o convenţie socială
căsătoria
şi mersul minutarelor înspre dreapta,
aşa, ca roţile maşinilor pe care bărbaţii le iubesc,
ca soarele la o fereastră deschisă către miazăzi

ştiu că zahărul cu măsură
ţine florile mai mult în glastră,
dar nu totdeauna...
ştiu şi asta

poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritualuri matinale la 60 de ani

I-o serveam nevestei dimineaţă
Şi pe frig năprasnic şi pe soare,
Dar de-un timp, imi spune verde-n faţă,
C-a îmbătrânit şi e prea tare.

Am mai pus vreo două căni de apă
Şi m-am prezentat cu ea degrabă
Dar mi-a repezit precum o ţoapă,
Pretextând că-I lungă, dar e slabă.

M-a şocat cumplit schimbarea sa,
Constatând că nu-i ca înainte
Şi i-am spus atunci s-o facă ea...
Dar era prea neagră şi fierbinte.

A mai pus şi cuburi reci de gheaţă
Zahăr cu miros de mere coapte,
Dar acum i-am spus-o verde-n faţă
Că e rece şi-o prefer cu lapte.

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multicolor

Îmi place mirosul de hârtie proaspătă şi sunetul creioanelor colorate pe ea.
Scrijelind lumini şi sentimente -
Aşa mă poţi găsi uneori în dimineţile leneşe cu soare şi flori.

Uneori, când uit să mai respir,
Pixul meu cu miros de căpşuni şi margini transparente
Îmi aduce aminte.

Dulce.
Miroase a dulce la mine în casă.
E de la tortul cu cremă de brânză, în straturi cu grijă aşezate.

Îmi plac ochelarii de soare, dar de cele mai multe ori
Îmi strâng ochii şi las soarele să îmi încălzească faţa
În timp ce în mintea mea curge o fântână de ciocolată.

Am douăzeci de ani din nou
Apoi treizeci înapoi
Şi iar douăzeci
Şi iar treizeci.

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Muşat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perdele de fum

în staţiune era un singur televizor
al pensionarilor
la club să-şi imortalizeze trecutul în cuvinte,
între două ape şi un ştrand oraşul
completa rebus cu imaginaţia turiştilor,
se juca fotbal feminin pe terenul cu zgură
mingea era asemenea unui cap de bărbat navetist
între două trenuri se antrena pe terenul advers
descoperind metafora dintre sânii femeii
ameţită cu griji şi antrenată la cozi
îndelungi
unde răbdarea îi cerea să fie mai tare ca oţelul şi să ia în piept
tutunul razei de soare,
să fie veselă şi grabnic iertătoare,
momentele educative
se desfăşurau în camere cu igrasie
sub perdele transparente
în care amorul era însoţit de mângâieri fierbinţi
se redescopereau curbele şi ascendenţii,
tata îi declara iubire mamei,

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parcul Romanescu

Aleile încărcate de ani
Din mirificul parc craiovean,
Duc îndrăgostiţii spre lucruri ascunse,
Să se îmbrăţişeze, să se sărute.

Pomii se îmbrăţişează între ei,
Ştiind că în parc ei sunt corefei,
Străjuind pajiştile frumoase şi verzi,
De-ţi vine uneori să le dezmierzi.

Lacul sclipeşte cu ochi de soare,
Câte-un peştişor se-avântă şi sare.
Nuferii plutesc pe lac
Câte-o broscuţă mai face "oac-oac".

Podul cel mare, aruncat înspre cer
Priveşte în jos ca un mare boier,
Văzându-l pe om ca pe-un prichindel
Care trece nepăsător pe sub el.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vorbă cu Toamna

Bun găsit, iubită toamnă,
Muză tristă, blândă doamnă,
Ai umblat mult, îmi pari obosită,
Mereu ajungi la mine ruginită.

Nu-ţi fie ruşine aşează-te la masă,
Lasă-ţi frunzele, simte-te ca acasă,
La mine e puţin dezordonat,
E la fel ca în Noiembrie, când ai plecat.

Tare dor mi-a fost de tine,
Eşti tot tu, adică plină de mine,
Ce îţi mai fac frunzele, ploaia şi văntul?
Vorbeşte încet, să nu ne audă trecutul.

Lasă-ţi frigul rogute-n cuier,
Porneşte vântul să ne cânte din fluier,
Îţi fac şi o cafea, fără zahăr, fără lapte,
O savurăm la fel, ce gusturi asortate!

[...] Citeşte tot

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (25 august 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

digerăm frica când ne sărutăm avem
sângele ei ca nişte rictusuri pe obraji şi buze
în mintea translucidă levitez
sunt mireasă-pe bune?
în rochia maculată de strugurii tineri?
îţi ricoşează spre ţintă ochii ca bilele de biliard.
nu accepţi să întelegi. ninge. păr roşcat peste tot.
pe urmele lui zâmbeşti incisiv. îngurgitezi sălbatic visul.
tulburări gastro-intestinale. intrăm amândoi într-un balon cu puţin hidrogen sulfurat.
de fapt mă împingi în el. reuşesc să fug spre fereastră fără termopan. spre apus.
eşti gelos. regreţi că l-am învăţat iubirea în arta vegană.
vrei să bei vin tulbure din carnea soţiei presată şi fermentată în paturi străine. din răzbunare.
păr alb scuturat ca fulgii de zăpadă ghemuiţi gata să se absoarbă. sau un decor în semintuneric. pe balcon degetele ei freăcă zahărul pulbere aşezat pe-o tipsie. în ploaie. oricine ai fi alege. bum!
în jurul unei triade mişcarea soarelui sub forma rădăcinii morcov zgâlţâită să iasă din pământ. păr roşcat crescut la loc. speri.
strugurii ating faza maturităţii depline. aşteaptă vulpoiul cu mâini libere. de ce te bagi?

poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!