afişe şi timp

Mergea pe cărările lui

cu frâna trasă la birtul plin
de muşchi înveliţi în cămăşi
transpirate de munca brută
prestată în pădure sau aiurea
unde mâinile ţineau cozi
de topor sclipitor udat
cu transpiraţia frunţilor

vorbeau despre femeile lăsate
să le ducă dorul în odăi
glumeau trăgând de timp
întindeau mâna după pahare
ţigările scoteau fum înecăcios
era tutun ieftin şi de calitate îndoielnică
dar le îndulcea viaţa

se simţea prins de un pahar
la masa din colţul localului
din carton presat căptuşit
cu bucăţi de tablă inoxidabilă

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricâte afişe cu zei aţi pune pe cer

nu votez niciodată cu nemuritorii
sunt genul care fluieră în biserică
şi nu-mi plac stăpânii nici când sunt pictaţi
nici când fac promisiuni electorale
pentru că nimic din nimic nu e ceva niciodată

sunt copilul haosului
mă lupt cu ordinea aceasta nefirească
tremur de unghiuri drepte şi puncte egal depărtate
îmi vine să strig ca un lup care nu vânează luna
şi îmi trec toate căprioarele prin inimă
ca pe un bulevard al frunzelor galbene

nu-mi strigaţi să intru în rând
sufăr cumplit de claustrofobie stelară
nu ridic păpădiile nicodată mai sus decât pot sufla
nu din cunoaştere
nu din cine ştie ce regulă
ci pentru că îmi place spectacolul

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricâte afişe cu zei aţi pune pe cer

nu votez niciodată cu nemuritorii
sunt genul care fluieră în biserică
şi nu-mi plac stăpânii nici când sunt pictaţi
nici când fac promisiuni electorale
pentru că nimic din nimic nu e ceva niciodată

sunt copilul haosului
mă lupt cu ordinea aceasta nefirească
tremur de unghiuri drepte şi puncte egal depărtate
îmi vine să strig ca un lup care nu vânează luna
şi îmi trec toate căprioarele prin inimă
ca pe un bulevard al frunzelor galbene

nu-mi strigaţi să intru în rând
sufăr cumplit de claustrofobie stelară
nu ridic păpădiile niciodată mai sus decât pot sufla
nu din cunoaştere
nu din cine ştie ce regulă
ci pentru că îmi place spectacolul

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alegător

E tot pregătit, România-i ticsită
Şi aşteaptă spectacol cu cioara vopsită
În multe culori, imitând papagali
De zise-n şablon... Mincinoşii şacali!

În cârduri de ciori îs afişe pe gard,
Cu roşu, ce negru se întină că ard
Şi vrabia prinsă în mână de-o dai
Vei fi şi tu cioclu, din roşu, un lai!

E timpul să ieşi, nu să stai singur cuc,
Să nu tai, viril şi, în slujer eunuc
Să devii fără urme doar că ţi se cere
Şi limba măcar s-o păstrezi, că nu piere!

E bine în vultur să înveţi să alegi
Să stai să păzeşti efigie de regi,
S-ai şoimul prieten, zăganul, condor,
Ochi ager şi mintea înălţate spre zbor!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întunericul

ţesea pânză groasă. oraşul părea părăsit.
whisky-ul curgea din pahare
pe mesele prost geluite.
afişul de la intrare lucea. femeia,
blondă, zâmbea. pistolul din mâna ei
era îndreptat spre clienţi.
şi toată lumea cerea
whisky.

un curmei de vânt, cât coada unui şoricel,
fugări furios norii pământii, dezvelind
ovalul lunii. hoţii beau whisky.
şi furau.

luceafărul de seară zăbovise, curios,
pentru a treia oară la răscrucile
cerului de când hoţii călcau
cu mare fereală. planul era moarte,
planul era viaţă şi bogăţie. şi
femei. şi whisky. mult

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se întâmpla... la ceas de seară

să nu dăm vina pe tricourile albe
cum vinovate de viol sunt doar fecioarele ascunse-n nopţi de spaime
şi imn de slavă ridicăm barbarilor cuceritori
să nu dăm vina pe tricourile albe

să nu învinuim doar vântul
când munţii de gunoaie se plimbă ca la ei-acasă
şi-încearcă să ascundă sărăcia şi spoiala
să nu învinuim doar vântul

să nu dăm cu cuvinte în cuvinte
să nu îmbrăcăm vidul în forme fără fond
să dăm cuvântului puterea şi respectul care l-au pierdut
să nu dăm cu cuvinte în cuvinte

noi oamenii cărţi ar trebuie să uităm ce-i ura şi dispreţul
ei, oamenii afişe ar trebui să-înveţe ce-i iubirea cât mai este timp
voi asupriţii ce-aţi crescut doar cu minciună
descoperiţi-vă unicitatea şi-împlinirea

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Shakespeare

Shakespeare a creat lumea în şapte zile.

În prima zi a făcut cerul, munţii şi prăpăstiile sufleteşti.
În ziua a doua a făcut râurile, mările, oceanele
Şi celelalte sentimente ­
Şi le-a dat lui Hamlet, lui Iulius Caesar, lui Antoniu, Cleopatrei şi Ofeliei,
Lui Othello şi altora,
Să le stăpânească, ei şi urmaşii lor,
În vecii vecilor.
În ziua a treia a strâns toţi oamenii
Şi i-a învăţat gusturile:
Gustul fericirii, al iubirii, al deznădejdii,
Gustul geloziei, al gloriei şi aşa mai departe,
Până s-au terminat toate gusturile.

Atunci au sosit si nişte indivizi care întârziaseră.
Creatorul i-a mângâiat pe cap cu compătimire,
Şi le-a spus că nu trebuie decât să se facă
Critici literari
Şi să-i conteste opera.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic

Se ia o cochilie.
Se pune în ea un suflet
sau mai multe,
apoi se închide uşa.
Se crapă ferestrele
pentru a se putea distinge
ziua de noapte.
Fiecare are voie
să se adapteze situaţiei,
nu au dreptul să (se) plângă.
Li se dau toate cuvintele
spre folosinţă...
Socializarea rămâne însă interzisă -
Ciocu' mic să nu deranjezi vecinii.

Se ia o cochilie.
Se pune în ea o viaţă
sau mai multe,
se taie gazul, lumina, aerul...
Se închid ferestrele

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

[Aşa e titlul] AAAA AA AAAAA AAAA E EEEEEE EEEEE EE

toate orificiile sunt contoare electrice
Agamemnon: vă spun că e extraordinar
cutia asta urinează gramatical
grilajul incognito violonist encrier trece
în eprubetă cronometru poartă favoriţi
Herrogott est un grand tricheur
în pilulă a sunat mezzanotte
clapa tremură în armăsar ce
fervent locomotiva şi-a şters
roţile de preş vagon restaurant
e o frază politicoasă
victor brauner donville stephane
roll micznik gehen spatzieren
emisar oferă ocaziune albastră manometru

*

Ediţie specială elevator victor brauner oxidat
interbancar calculează glasul în ambalaj
anuar bandajează timbru poştal

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Ilarie Voronca
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Shamanism

Ore de întrebări autodresate.
Iată corespondenţa cu magma cuvintelor,
cu existenţa #rezist... cu strada
unde pictorii mor lângă culoare.
Ieri turnai asfalt în gropile patriei,
erai tu şi autostrada cu aurolaci.
Amprentai afişele liderilor zonali ca şi cum
ai fi avut nişte glande pentru (∞)realitate
şi, iar şi iar, ofertai salariul minim...

Destest amatorismul în discurs
şi recunosc că vă multiplicaţi Xxx
dar shamanismul artei
scade,
stinge,
sparge
impostura, acolo unde stadioanele cer circ
iar deţinuţii cer azil politic exotic.

Cetăţeanul suferă de automatisme

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!