Poezii despre apă și moarte, pagina 2
Caniculă
aburi în bălți
broaștele mor sufocate
între apa stătută și mal
doar vântul adie în stuf
negrăitoare neliniști
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ape sărate
Pe ape tulburi
Din noi baleiază corăbii
Ce mor.
Suntem vinovati
De prea multă iubire
În cele mai dulci ape.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea Moartă
Seninul cade peste Marea Moartă
valurile,
dune de nisip ca ceara,
cerul deasupra
un deșert de cenușă
de care atârnă
stele blonde, căzătoare,
inimi de sare înoată
în apele turcoaz.
Iordanul sfidează singur moartea
împrospătează grota
cu apă dulce,
sub nivelul mării
se moare câte puțin.
Pe mal cristale gălbui
sărută soarele levantului.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cataclisme
întreb apa - ce faci?
- din piatră concep un colac de salvare
întreb focul - ce faci?
- iau apă în gură că prea sunt ars
întreb aerul - ce faci?
îți ghicesc moartea în apă și foc
întreb moartea - ce faci?
- mă ascund sub aripa ta ocrotitoare.
poezie de Feliks Netz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ape menajere
veșnica pomenire
în care se leagănă veșnica vlagă
a mortului incitat
pe morminte să umble precum
iisus pe apele menajere (?!)
se cere
prea puțin explicată
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorinta
Nu mi-am dorit altceva
decât să împart
cu tine...
lacrima trandafirilor ce mor liniștiți -toamna,
zâmbetul din ochiul format de apa de ploaie,
căldura focului din inima ta
doar atât.
Tu?
Îmi ceri imposibilul... vrei totul.
poezie de Corina Berthier
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara
Spală-te cu apa ne'ncepută
Cum spun vrăjitoarele și mitul.
Haidem la poarta satului
Să privim cum arde Răsăritul.
A trecut un ceas de când cucoșii
Și-au strigat voioasele alarme.
Muncitorii toți s-au dus în câmpuri,
Numai satul morților mai doarme...
...
poezie celebră de Eusebiu Camilar din Poezii (1936)
Adăugat de Marian Olteanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec
Și frunze calme, leagănă pe ape
tremurător calvar de funigei.
Peste surâsul tău și peste pleoape
nu cade toamna, Gheorghe Tomozei.
Aprinzi pe buza florii care moare
sângele-amar, al soarelui învins.
și cântul nu se trece-n întomnare
și ochii tăi sunt beți de necuprins...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epilog
Lângă țărmul tristei mări
M-am oprit pe-o stâncă.
Apa tremură spre zări,
Verde și adâncă.
Sufletu-mi, împovărat
De-o iubire moartă,
Se ridică ne-mpăcat
Și cu el o poartă,
Cum își duce greu în zbor
Vulturul de mare,
Peste valuri călător,
Prada moartă-n gheare...
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ninsori...
Și ninge iar și ninge iar.
Senin, sarcastic, liniar.
Cu alb, cu dor, cu nu mai știu
Ce liniști între mort și viu...
Și ninge iar și ninge iar
Adanc, demonic, lapidar
Cu foc, cu ape, cu târziu
De timp, de spațiu, de pustiu...
poezie de Iurie Osoianu (24 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre apă și moarte, adresa este: