Poezii despre astronomie și iubire, pagina 2
Față în față
Duioasa ta abolire a timpului
Mă aduce în matricea eternității,
Să ne unim într-o fărîmă de absolut
Și să avem ambii un contratimp.
Să ne așezăm față în față
Și predestinare să ne fie
Drumul înalt al dragostei.
Calculînd o intermitență,
Să salvăm rodul iubirii.
Tăcerile tale fără seamăn
M-au coborît într-un cosmic izvor,
Suprem și imanent.
Am plecat spre Sine,
Să fim față în față-
Tu ești...
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poarta sărutului
Abur la poarta unui sărut
unde bat să deschidă,
mirosul fierbinte al pâinii rupte
ce urcă o rugă spre inimi,
magica poartă
în fața luminii cosmice.
Aștept cu palmele lipite
dulcele ei surâs,
tăcerea care o alungă
cu ochii minții.
În piatră se coace infuzia
pe care buzele mele o simt
dragoste devenind,
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire ca-n vis
Se făcea că cerul suia simultan cu noi,
Printre miliarde de quasari cantautori
Să amplifice iubirea noastră cosmică
Într-o îmbrățișare de idile gigantică
Concomitent cu senzația vie de iureș
Triam viitorul în energii dezinvolte,
La propriu și cu senzorii pe automat
Doar noi existam ca ființe multiple
Peste tot cât se pretează eternitatea,
Sunt infime și notorii fazele limitrofe
Când noi trepidam la unison în etern,
Pulsând pasional din inimi gigantice
Progresiv am cuprins total universul
Și l-am devansat în statură continuu
Încât a rămas mărginit mai pe urma
Unui resentiment apoteotic, dar uman
Resemnat cu statura nouă de-o potrivă
În raport cu spiritul afectiv imprimat,
Pe unele itinerare realmente nepătrunse
În clipa de apogeu depășirăm infinitul
[...] Citește tot
poezie de David Boia (30 septembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâmplător intenționat
Sărută-mă iubito și vei fi foc și pară
Și-atunci ca miezul soarelui te vei topi
Și flăcări de iubire pe strune de chitară
Vor face să răsune melodii.
Apoi vântul solar ne va purta departe
Fiorii de plăcere șoptiți vor deveni
Și în extaz vom fi, chiar de-om face păcate
Fiindcă iertarea sigur va veni.
Sărută-mă și ca o supernovă-ncinsă
Dorința cosmică din noi va exploda
Și din această vâlvătaie-aprinsă
Iubirea noastră se va revărsa.
Cu praf topit de stele eu numele ți-l scriu
Întâmplător eu astăzi alături vreau să-ți fiu.
poezie de Susan Ashley, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis Nevis Vii
O să se întâmple și asta la un moment dat,
pentru că Te iubesc.
Și am nevoie de iubirea Ta,
Puternic,
Nu am simțit
Niciodată
Atât de multă IubirE.
Nu uita să îmi spui
că Sunt frumoasă.
Nu uita
să mă mângâi
în fiecare Zi
Oriunde Ai Fi.
Nu uita că
Eu simt
[...] Citește tot
poezie de Monica Vrăbiuță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialoguri ale înțelepciunii
iubito, drumul spre înțelepciune
este drumul spre libertatea din noi înșine
drumul spre centrul ființei noastre
tu știi că cea mai prețioasă călătorie
este aceea către sufletul nostru,
către noi înșine, către nu se știe unde
călătorie ce o facem în singurătate și apoi în moarte
iubito, o singură îndoială, o singură greșeală
în dragoste, surpă totul în nebunie și extaz.
eu în viață am dorit fără măsură, fără răgaz
am îndrăznit fără măsură, am iubit fără măsură.
în primul anotimp am descoperit lumea,
în cel de-al doilea-vezi bine- m-am îndrăgostit de tine
în al treilea anotimp am reflectat la lucrurile toate
în al patrulea am plecat într-o călătorie fără bagaje
spre care dintre visele mele adunate, iubito?
m-am îndreptat spre ceea ce nu am trăit la timp,
și nu vom mai trăi niciodată nicicând
noi suntem ca un cântec etern
cântat cu ființa toată,
[...] Citește tot
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis
Îmi esti un erotic vis,
O scânteie,
Un luceafăr,
Ești un drum spre paradis.
O iluzie,
O durere
Excitată de un gând.
Gem ușor
Și din plăcere
Scurg un haos,
Când îmi ești pe primul rând
Mă doare plăcerea până la os,
O, al meu luceafăr sfânt.
Mă iubești cu sânge rece,
Îmi dai cosmos,
Îmi ești noapte,
Suflet stors
De durere și plăcere ce nu-mi trece
La freamătul unei șoapte
Ce amorul o ascultă,
[...] Citește tot
poezie de Ionela Hondreac (17 martie 2017)
Adăugat de Ionelahondreac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cosmos comic
Mă uit la Lună, râd, e ridicol de tristă,
De fapt se preface, ca tine, uneori, iubi,
Tu, care ai ucis o pasăre cântătoare,
Nu ți-am cerut nimic, nu puteai să-mi oferi nimic,
Dar se născuse o stea, te iubeam de la mii de ani-lumină,
Vorbești de armonie cerească, te-nșeli, nu știi ce catastrofe
Se petrec în acest cosmos tragic-comic, în sufletul tău
Am găsit un jandarm, ce păzește el? Ce nevoie ai de el,
Când Domnul le știe pe toate? Eu te găsesc în lucrurile toate,
Tu parcă ai plecat în alte spații, ce bucurii găsești?
Fără nădejde mă înclin, mă-nvinuiesc, dar nu găsesc nicicum pricina,
Ce reci sunt stelele, pământul iar mă cheamă,
Auzi tăcerea dintre noi, auzi tu moartea păsării
Ce nu s-a mai născut? Tu ai ucis, iar cosmosul
Devine comic, râd și eu de mine, de ce nu?
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți voi săpa fântâni
când visul meu
răsfrântul
va picura lumina
iar fulgii din comete vor fi în noi stăpâni
când ochii tăi
albaștri
am să-i ating cu mâna
în urma ta
iubito
eu voi săpa fântâni
din magică suflare
ce-mi netezește palma
cuprinsă de căldura desprinderii de vară
vor fremăta domoale amiezile
rod dulce
și-n care firul apei
în tine
se coboară
[...] Citește tot
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Astronomia iubirii
Pe cer de am privi Luna amândoi
Din două colțuri ale lumii diferite
Gândindu-ne-n același timp la noi
Norii ar lăsa stelele descoperite.
Și prin ploile Perseidelor
Cuvinte de dragoste să ne trimitem
Iar acestea să roiască în jurul undelor
Iubirii noastre prin care noi renaștem.
Astfel se vor forma florile timpului
Alcătuite din roadele gândului...
Suntem visul în care jucăm de mult timp
Cu inimile noastre așezate în același anotimp.
Iar de în cale-mi te zăresc
Prin urma umbrii tale am să te urmăresc
Căci fluturii ce mi se așează în suflet
Nu îmi dau pace și mă răscolesc
Să te tot iubesc!
poezie de Anca-Denisa Moroșan
Adăugat de Anca-Denisa Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre astronomie și iubire, adresa este: