biblioteci şi lectură

Biblioteca

Aseară când am ieşit din birou,
credeam c-am asurzit.
Toate cărţile mele din bibliotecă strigau aproape dându-şi duhul,
vroiau să fie citite toate deodată.
Degeaba le tot spuneam că nu pot citi decât una în fiecare seară,
degeaba le tot promiteam că va veni şi rândul lor,
nu mă luau în seamă – urlau ca fiarele-n capcană.
Azi încă îmi mai şuieră urechile.
La amiază, l-am rugat pe un vecin, să intre el în bibliotecă
şi să-mi aducă cartea aia mare, albastră, cu o cruce albă pe copertă,
aceea de pe primul raft de la perete,
ca deseară să nu-mi mai sângereze urechile.
- "Cum e? Nu ai auzit nimic? Nu te-a strigat nimeni?"
- " Cine să mă strige măi omule? Tu eşti nebun? Nu e nimeni acolo!..."
I-am mulţumim zâmbind, gândindu-mă că poate nu are omul ureche poetică.
Apoi, intempestiv m-a săgetat un gând:
Pentru cei ce încă nu aud cu inima, nu mai există nici o nădejde,
pentru cel ce vede doar cărţi, totul s-a sfârşit.
Oare câţi ca el, cei ce-au ucis cuvintele prin lipsa acută de lectură
îşi târăsc sufletul după ei, ca pe-o nefericită umbră?...

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Cătălin Varga
Adăugat de catalin_varga
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce nu public

M-a întrebat mai de curând
Chiar cel mai sincer cititor
Era aşa, ispititor
Şi i-am răspuns cu-acelaşi gând:
- Ce rost mai are să îngroş
Rândurile de scriitori
Când sunt mai mulţi compozitori
Decât ascultători?!
Avem biblioteci întregi
De capodopere uitate
Care se cer a fi curtate
Cum poţi să le renegi?

O viaţă de om e prea scurtă
Ca să citeşti doar nestemate
Şi-atunci, ce bun să public alte
Cărţi mediocre, nu insultă?
Dacă-s atâtea cărţi perfecte
Gândeşte-te la cele care
Au ca pecete, fiecare,

[...] Citeşte tot

poezie de Petrică Conceatu din Volum în lucru - "Noua Geneză" (7 noiembrie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semn de carte şuviţa din părul tău plâns

semn de carte
şuviţa din părul tău plâns
noaptea femeia din carte alunecă
leapădă prunci
îşi pune pirostriile de fum
adânceşte culpa vagă
a mireselor nevăzute
de a nu şti şi de a vrea
de a nu a da
înapoi nici o pagină
stă înghemuită într-un capitol şters
eroii sporadici trec
ca nişte asteriscuri în josul paginei
ca să ştie şi ea de la cât
şi până la cât citeşte
de când începe să nască
bobul de sânge
cu semnalmentele umanităţii pierdute
se întâmplă mereu
impresionată de şirul zilelor calme

[...] Citeşte tot

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteaptă întoarcerea lui

din măruntaiele clădirii
unde stau de-a valma
într-o alianţă suspectă
mii de volume pe mese
sau în biblioteci de scânduri
cioplite grosolan care murmură
nemulţumiri când aşezi
altă cărţoaie cumpărată recent
şi butoiaşe sprinţare umplute
cu vinuri alese ori ţuici
de tulburat minţi şi inimi
într-un colţ în praf stau
sticle cu licori sleite de timp
lângă reviste vechi
cu litere ce sclipesc în semiobscuritate
coborâtul se umple de învăţături
citind dintr-o cană veche de lut ars
ochii au prins mişcarea păianjenilor
se desprind de slove
umblă prin pivniţă căutând

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

...neoficial

... Îmi pare rău că lumea nu citeşte,
îmi pare rău când văd analfabeţi,
îmi pare rău că timpul se opreşte,
din sens întors la clasicii poeţi.

... îmi pare rău de muzică şi artă,
îmi pare rău de paginile seci
şi că de-atâta laudă deşartă,
tâmplarii nu mai fac biblioteci.

... îmi pare rău de dascăli şi de şcoală,
îmi pare rău că nu m-am străduit
să capăt luminare siderală,
mai mult decât mi-a fost îngăduit.

... îmi pare rău de-atâta osteneală,
de truditorii noştrii la cuvânt
ce ne-au lăsat valoare şi morală,
iar astăzi dăm cu ele de pământ.

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama ştie

mama ştie că sunt mai frumoasă când iubesc
de aceea hrăneşte păsările de la ultimul etajul al babilonului ei
aici toate tablourile au geometria mea
urmele paşilor copilăriei se mai văd pe covoarele persane
în colţurile casei a ascuns hohotele mele de râs
şi icoana chipului ei
biblioteca e plină cu poveşti
pe un raft de lemn de trandafir
cărţile mele
îmbrăcate în busuioc

mai sunt doar puţine momente până să se îmbarce în
zepelinul acela cu care toţi oamenii pleacă
spre lumea firelor de iarbă
dar ea ţine morţiş să-mi spună că sunt frumoasă

mama ştie că sunt fericită când iubesc caută în lada de zestre
rochia de mireasă
mi-o pune pe umeri să prind zborul îngerilor
mâinile îi tremură când îmi răsfoieşte cărţile

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Meravei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum am să vă citesc Poemul despre moarte:

Eu aşa îmi imaginez moartea:
uşa camerei mele se închide cu cheia
pe dinăuntru,
perdelele şi draperiile vişinii se trag singure
se târăsc hotărât pe sârmă şi pe urmă, zvâc!
deodată se lipesc etanş peste fereastră sufocând caleidoscopul orbitor de afară,
orice zgomot se scurge încet din vinele camerei
liniştea se umflă scârţâind în surdină ca o floare mare de vată
Atunci
se apropie de mine Tuti, păpuşa mea pierdută de plastic,
cea cu picioarele rupte,

uriaşă şi zâmbitoare,
cu cavitatea toracică desfăcută şi cu butoanele scânteind de emoţie,
mă ia de mână şi eu sunt mică pe lângă ea,
mică de tot,
dar ea mă întreabă cu blândeţe pe care raft al bibliotecii vreau să urc,
vocea ei sună distorsionat, tărăgănat şi adormitor
becul de 100 de wati explodează ca un dop de şampanie
noaptea eternă îşi desface cosiţele şi fiecare şuviţă îşi alege drept ursit un obiect din cameră

[...] Citeşte tot

poezie de Crista Bilciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blues fără saţiu

stăteam pe o pânză de păianjen şi mi se dăduse o lectură militară
un text lung de toamnă contorsionată în juru-mi precum adulterul
muream şi în acelaşi timp măturam praful galactic
din modesta căsuţă de ţară
a străbunilor
zbierând după mine
de ce n-am mai venit
precum abd-ru-shin pe i-phon-urile arabilor
meditând despre bacterii & endoscopii
pe scara spiralată a bibliotecii ferdinand din iaşi
ps
regele n-a citit vreo carte aici pe scara spiralată
priveam cum iordaniene nebotezate în iordan
au desşurubat dopul de la apa plată
cu o felie de lămâie
şi ce altceva ai mai făcut în casa
din roman
efectuându-ţi stricta inspecţie a zilei
în care ai fost mai bun
decât pânza de păianjen a toamnei

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglindiri... în cioburi

Mi-am scos din suflet la mezat
Cu gând să facă toţi la fel
Şi doar mă simt ostracizat
Mă pedepsind, fără vreun ţel.

N-am ascunzişuri de substanţă,
Trăiesc în limita ruşinii,
Am crez de minimă importanţă
La tot... Că-s parte omenirii.

Aştept cu sufletul la gură
-De când din naştere sunt parte-
S-avem aceeaşi aventură,
Că-n fond nimic nu ne desparte.

Dar nu-i răspunsul pe măsură,
E lumea toată mitomană...
Se practică ades "arsură"
Justificând-o "cleptomană"?...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dragoste de vară de demult poem de dincolo de sistemul solar sau despre felul în care poezia străbate cosmosul

astă-vară el avea atât de multă nevoie de mine încât pentru el
numai pentru el am început să scriu istoria lumii
prietenii mei de demult au venit la mine
s-au aşezat în juru-mi şi am început să le citesc poezii
polina se bătea cu geraldine
se trăgeau de părul verde şi o poezie romantică
se-ntorcea în lesbos
eu nu eram de acord cu ele
şi le-am măsurat cosiţele
până când ele şi toate fetele de care mă îndrăgostisem
cândva mărşăluiau prin viaţa-mi cu pas vioi
un om este egal cu un om
un poem este egal cu un poem
dar un om şi un poem nu este egal cu un om şi cu un poem
se ia o carte de pe primul rând din biblioteca maharadjahului
şi se observă felul în care lumina plăpândă a poeziei devine farul din Alexandria
după aceea după ai văzut de foarte departe lumina care ţi s-a oprit în gene şi nu mai poate înainta decât exact aşa cum spune un mare campion escaladând un muşuroi de furnici
stabilind felul în care furnicile îşi fac provizii pentru suflet
te odihneşti puţin
îţi tragi sufletul la perfectul simplu

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!