calendar şi zile

Într-o doară

Sunt mai multe generaţii de morţi decât sunt de vii
Şi vezi două dedicaţii, de te uiţi în calendare,
Pentru Moşi, vorbind arhaic, în timp ce pentru copii,
Chiar şi calendaru" laic are doar o sărbătoare

Celor duşi li se cuvin multe zile închinate,
Cu doar una mai puţin, cred, n-ar fi gaură-n cer,
Una din sâmbetele pentru morţi, dacă se poate,
Să aibă colivele pentru vii doar asta cer.

N-am idee dacă morţii de iarnă sau cei de vară
Sunt mai vii, aduceţi sorţii să decidem într-o doară.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (14 februarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul

La noapte, ora se schimbă,
Trecem la cea de vară
Prin parc, omul se plimbă
Că e cald, lumină-afară.

Ultima sâmbată din calendar
E clar, martie se grabeşte
Şi-acum puţin tresar,
O nouă lună soseşte...

Zilele trec prea uşor,
Nu ai timp să clipeşti
Orele parcă-s în zbor,
Nu uita să zâmbeşti!

Vreme, eşti duşman
Ne iei tot ce iubim
Şi cu fiecare an,
Noi mai mult îmbătrânim.

[...] Citeşte tot

poezie de Alina-Georgiana Drosu (25 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vatra

risipită printre pagini, adunată din poieni
viaţa-şi duce existenţa trăind azi, uitând de ieri

si-n efervescenţa zilei toate sunt cu dus -întors
numai timpul implacabil zboară ca un albatros

vine seara, vine noaptea, înc-o dimineaţă iar
raze trec printr-o fereastră, zile trec în calendar

şi nu-mi pasă şi nu doare, răni demult s-au vindecat
vreau numai sclipiri de soare, cer albastru nepătat

vreau să văd livezi cu pomi, primăvara înviată,
lunca verde la Ampoi şi pe mama lângă vatră.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremea trece

Primavara, care-ai fost
Nu veni, n-ai nici un rost!
Vreau o primăvară frumoasă,
Dacă decide să renască.

Privesc cum vremea trece
Cu veri toride, iarna rece,
Grăbită înspre alte timpuri
În cele patru anotimpuri.

Vorbe scrise fără noimă
Poate-am să compun o doină.
Anotimpuri schimbătoare
Zile scurse fără soare.

Se revarsă iară norii,
Se intorc din nou cocorii,
Timp ce pare cam hilar
Sterg o zi din calendar..

[...] Citeşte tot

poezie de Eugenia Calancea (16 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog liric

- Ce-i o lacrimă? Ce-o fi?
- Poezia inimii...
Împletind cu a iubi,
E durerea de a şti.

- Nu-mi mai bate capul... Iar?
Tot cu rime şi poveşti,
Zile câte-n calendar...
Tu te bucură că eşti!

- Să mă bucur? Cu cât ştiu,
Mi-e mai greu şi mă-nspăimânt.
Dar am suflet veşnic viu,
Poezia-mi este cânt.

Hai, să scriem amândoi
Un roman, cum n-a mai fost!
- Trei e unu şi cu doi?
Ce îmi pasă? N-are rost...

[...] Citeşte tot

poezie de Angela Irina Ghintuială
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un sentiment frugal

Se duce toamna, vântul m-apasă
Îmi spulberă şi zilele din an,
În poartă un trandafir îmi plânge,
Îi dau dreptate, soare nu mai am.

Începe-a ninge-n ochi cu toamna gri,
E pe sfârşite verdele din noi,
Pe-alei din ani veni-va timp târziu
Şi ierni ce le-am aduce amândoi.

Mi-e dor de mare, de talazul ei,
Pe fire de nisip aş desena
Să uit de ploi, de vânt şi de ninsori
S-aduc iar vara-ntreagă-n viaţa mea.

Mi-eşti vara ce-a trecut din calendar,
Te-am decupat din gândul meu de ieri,
Încerc să-ngheţ un sentiment frugal
Şi să-l acopăr, să nu mi-l oferi.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te rog

Primăvara-n calendar,
Cu debutul ei sprinţar
A uitat "babe"-n cojoc
Fără somn şi fără foc.
Iarna parcă nici n-a fost,
Plecată să-şi facă rost
Mai la nord, în ţări străine,
Cu alai de fulgi în rime!

Primăvară, te-ai născut
Din apă, soare şi lut
Păşeşti azi ca o regină
Relaxată şi sublimă!
În prezentul relativ
Zilelor adaugi tiv....
Ghiocei şi viorele,
Toporaşi şi albăstrele!

Adu-mi şi mie, te rog,
Vis furat de Inorog,

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată...

... atârnă pe peretele văruit în straturi, calendarele timpului trecut;
coji de zile, ca o mătreaţă înainte de spălat sebum,
cum de la mir uscat, de împărtăşanie
pe fruntea încreţită în lut
ars de la o amforă umplută cu parfum,
vărsat, o picătură de câte ori este o sfeştanie,
cât încă mai există amintire...
la rându-i cineva încă s-o poarte
spusă, bine cuvântată,
mai mult o amăgire
de atâta pierdere... când încă semne nu erau în piatră, carte
şi, varul cineva îl va aşterne, o altă peliculă, să ascundă... niciodată...

... să fie un punct din tot muralul timpului, marcat dintr-un oricând, vreodată...?

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Are you there, God?

(it's me)

După ce, aseară,
Respiraţiile mele au depăşit numărul zilelor din calendar,
Aproape fiecare voia să-ţi mângâie pulpele,
În cele 15 minute de când stăteai culcată
Ascultând Burzum,
Chiar dacă, aparent din cauza fecioarelor,
Nu făceai casa bună cu Walhalla,
În ciuda celor 540 de porţi ale sale.

Da, iar respiraţiile care coincideau
cu zilele de sărbătoare,
purtau caroserii elegante
de gândaci lucioşi şi streamlined.

O parte din publicul care venise la lansare
Încerca să le dezghioace, dar, desigur,
Tu nu erai acolo dedesubt.

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Rotărescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vălurim timpul

vălurim timpul pe cupole de cer,
numărăm anii, lunile, zilele,
ne uităm, strâini, la lumile care pier
şi rupem din calendar filele.

sleim toată viaţa fântânile,
de vis, de iubire, de dor,
precum odinioară zânele
sorbeau apă dintr-un izvor.

despicăm fulgerele în două,
peste visele noastre deşarte,
ne cuprinde bucuria când plouă
şi ne zbatem între viaţă şi moarte.

cu sângele răvăşit de furtuni,
supuşi, muşcaţi de-ndoieli ancestrale,
aşteptăm să apară minuni
din cerurile noastre astrale.

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (1 decembrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!