Poezii despre cercei și viață, pagina 2
Tradiție străveche
e iarnă, iar o să fie măcel
se taie porcii îngrășați tot anul
moartea și-a pus în ureche cercel
sapă gropi să împlinească planul.
pomana porcului aburindă pe masă
adună la un loc oameni voioși
cetera cântă melodia rămasă
o bucurie albă de la strămoși.
cu fața la tradiții mă întorc
să nu se supere neamul pe mine
plânge adesea în mine un porc
care nu vrea viața să i se termine.
cântă lăutare, hai dansează vecine
să se liniștească spaimele porcine.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu primăvara la cafea
Mă invită primăvara la cafea
Făcută din toate boabele de rouă
Are cești roșii, din floare de lalea
Și o aromă, dintr-o iubire nouă.
Simt toată dragostea din lume
Când o beau cu zefirul dimineții
Are un gust al nu știu cui anume
Al fericirii sau... poate al vieții?
Ea-mi povestește de iubirea ei
Pe care vrea Soarelui să i-o fure
Este grăbită să-și cumpere cercei
Și pleacă după doruri, prin pădure
Cireșul are mireasmă de iubire
Și stă îmbrățișat cu primăvara
Vin fluturi albi, să-mi dea de știre
Că vor cânta cu mine, toată vara!
poezie de Lucia Guriță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Votează moartea și e beată
dansează popi-n urma ei
Votează moartea ștampilată
cu două oase pe cercei.
Își bea din craniu fără lapte
morbida cafeluță rece
Votează moartea peste noapte
A nemișcat... Partidul Rece!
E bucuroasă și în dinte
sclipirea minții o apasă
Votează moartea cele Sfinte
Votează moartea Sfânta Coasă!
Se dă agheazmă de pomană
Se dau în ceruri acatiste
Se-aplaudă pe sub sutană
Votează morții de pe liste.
Acum că moartea a plecat
Mă uit la coasă și la mine
Cu ce partid eu am votat?
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căpșuni, cireșe, rai...
Nu vrei să vii cu mine-n rai
ca sa-ți agaț cercei de stele?
Te-aș jefui de tot misterul
copil ce fura mere coapte;
nu vrei sa cotropim noi cerul,
s-aprindem torțele cu noapte?
Sa umplem cupele cu vin,
să pregatim banchete scumpe;
nu eu te-am înflorit cu crin,
nu eu ți-am dăruit o luntre?!
Nu eu te-am luat în arca vieții
si ți-am sadit păduri de vise;
nu sunt eu steaua dimineții
ce-ți cânt cu sfere interzise?!
Iubita mea, nectar de mai
de nufar, de salcâm, de tei;
[...] Citește tot
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Băsmăluța cu zorele
-I-am cusut măicuței mele
Băsmăluță cu zorele.
Narcise cu guleraș
Ce au chip de îngeraș.
Buchete de ghiocei,
Brândușe și brebenei.
Ochi de frezii parfumate
Ce zâmbesc înviorate.
Flori mărunte, colorate,
Le-am cusut în fir pe toate.
Și un flutur am cusut
Cu aripi deschise mult.
Mărgărit în doi cercei
Cu chenar din stânjenei.
Botine din toporași
Pentru micul fluturaș.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din din cartea cu același nume Băsmăluța cu zorele - (2011)
Adăugat de Mircea MONU
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântarea lui Nicole
(cu bucurie, să fie!)
La Histria se-ncinge iarăși piatra
de cum începe luna mai să fie
arcadele de vis și poezie
precum zici tu-n cântarea lui Nicole
pe care-o faci ocol de Curte Veche
plină de ochi de vie-ntr-o ureche
purtând cercel de scoică
de la doică
doinind și-nmugurind butucul
pe care cântă mierla
și cuibărește cucul
"Sâmburi de adevăr
eu - măr căzut departe de copac,
rostogolit spre zidul ce se-nalță
când lacrimile Anei în sâmburi
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În oglindă
M am pregatit și te aștept
Lacrimă diademă cu fir de nor
Eu spre fereastră ochii îmi îndrept
Păsări cântă doină de dor
Mi am pus cercei inele preferate
Ce aveam mai bun am îmbrăcat
În oglindă defectele marcate
Când m am uitat m am speriat
Un chip ce era rece întristat
Un suflet cu o inimă furată
Tu ai promis dar m ai lăsat
Acuma mă simt însingurată
De n ai să vii eu voi murii
Si voi veni la tine n vise
Căci fără inimă nu pot trăi
Voi lua clipa și tot ce ai promise
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În oglindă
M-am pregatit și te aștept
Lacrimă diademă cu fir de nor
Eu spre fereastră ochii îmi îndrept
Păsări cântă doină de dor
Mi-am pus cercei inele preferate
Ce aveam mai bun am îmbrăcat
În oglindă defectele marcate
Când m-am uitat m-am speriat
Un chip ce era rece întristat
Un suflet cu o inimă furată
Tu ai promis dar m-ai lăsat
Acuma mă simt însingurată
De n-ai să vii eu voi murii
Si voi venii la tine-n vise
Căci fără inimă nu pot trăi
Voi lua clipa și tot ce ai promise
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor
Mi-e dor de genele ce acoperă ochi calzi și inocenți
mi-e dor de buzele ce vor să stea întredeschise pentru un viitor sărut
și încă unul,
mi-e dor de pielea ce asteapta un alint, un răsfăț de pe buricele degetelor
mi-e dor de sânii dornici să alăpteze cu dragoste o gură flămândă de copil
mi-e dor de coapsele ferme ca niște coloane ateniene
ce sprijină micile rotunjimi ale unor fese de adolescenta timidă
mi-e dor de pernuțele ce încep să definească șoldurile tot mai clar în ultima vreme
aducând aminte adolescentei visătoare de femeia matură
mi-e dor de urechile rămase uneori fără cercei
pierduți în explozia dragostei
mi-e dor de tine toată
neștiută
dar aflată petală cu petală de inima mea...
Cu trupul cald rămas întins pe spate
fără rușine
[...] Citește tot
poezie de Adrian Andrei Călimărea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alb și negru
Încă o noapte albă în contul vieții gri
Încă un bulgăr negru la muntele de smoală
Încă un om mai crede si altul îl înșeală
Si "a minți" se-aude la fel cu "a iubi".
Nu mai putem distinge minciuna de greșeală?
Ni-i dat să spargem, noaptea, tot ce zidim pe zi
Cu-aceste falimente de praf ce vom zidi?
Iubito, cum sa ducem angoasa mondială?
Ce drept are minciuna sa vină între noi?
Dăm pensie la diavoli să ne păzească iadul.
Noi reînviem și raiul, și muntele, și bradul!
Te-acuz și-ți cad în față tîrîndu-mă-n noroi.
Noi sîntem programații, trimișii, posedații
Unui blestem mai mare, mai rău și mai adînc.
M-a umilit minciuna, pe-a cărei notă plîng.
Strigoii-nstrăinării din casa noastra ia-ți-i.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cercei și viață, adresa este: